Se împlinesc 102 de ani de când aviatorul Albert Ziegler a stabilit recordul de altitudine prin zborul său deasupra Măgurii Codlei din 19 octombrie 1913, în timpul căruia a reuşit performanţa de a atinge altitudinea de 3.000 de metri, remarcabilă pentru acea perioadă de pionierat, constituind un punct marcant în istoria mondială a aviaţiei.
Performanţele sale nu s-au limitat doar la stabilirea recordului de altitudine, Albert Ziegler fiind printre primii constructori de aparate de zbor din Transilvania şi cel care a revoluţionat construcţia avioanelor, inovaţia sa – „aripa în V” – fiind folosită astăzi la majoritatea aeronavelor.
Albert Ziegler s-a născut într-o familie de ţărani saşi din Codlea, la 9 aprilie 1888, şi a copilărit pe Langgasse (str. Lungă), unde a avut primul contact cu lumea aviaţiei atunci când a descoperit că umbrela cu care se juca pe şură a planat când a scăpat-o din mână. Mai târziu, se spune că a construit primul planor folosind două umbrele ale tatălui său.
A intrat în contact cu lumea tehnicii după terminarea şcolii primare, când a învăţat meseria de lăcătuş la Braşov. Încă de pe timpul uceniciei s-a remarcat prin interesul acordat telegrafiei şi a lucrat la un motor care trebuia să funcţioneze fără benzină, proiect pentru care Camera de Comerţ şi Meserii din Braşov i-a acordat un premiu.
Pasionat de motoare
Dornic de a învăţa lucruri noi a plecat în Elveţia, Anglia şi în Franţa pentru o perioadă de doi ani, unde a lucrat şi s-a instruit în domeniul motoarelor. În anul 1908 a început cu adevărat munca în domeniul aviatic la Berlin, completându-şi studiile tehnice şi definitivând o serie de proiecte, precum un automobil amfibiu, un avion şi motoare premiate la concursuri internaţionale.
În anul 1911 s-a mutat în Germania pentru a-l asista pe prinţul Sigismund von Preussen la construirea unui planor şi este angajat de constructorii de aeroplane Rumpler, Wright şi Garuda.
În luna aprilie a anului 1912, firma Siemens-Schuckert i-a donat un atelier, scule şi un motor de 50 de cai putere, folosit de Albert Ziegler la construcţia primului său avion monoplan, cu care a susţinut în iulie 1913 examenul de pilotaj şi zboruri demonstrative. Inovaţia pusă în aplicare la construcţia avionului a fost aripa în V, care a modificat aerodinamica, crescând astfel manevrabilitatea. Noutatea a fost remarcată şi apreciată de specialişti, presa vremii numind creaţia „Pfeilflugzeug” (avionul-săgeată).
CLICK pe poze pentru a se mări!
Revine acasă şi stabileşte recordul mondial
Spre sfârşitul anului 1913, Albert Ziegler s-a întors în Codlea şi a obţinut o donaţie de peste 15000 coroane din partea prietenilor şi a unor afacerişti, suma fiind folosită pentru obţinerea unui avion monoplan Etrich-Eindecker, pe care a montat un motor Mercedes de 120 cai putere.
Cu acest avion, la data de 19 octombrie 1913, la şase săptămâni de la accidentul lui Aurel Vlaicu, a zburat peste Codlea şi Măgura Codlei, stabilind un nou record mondial de 3000 m altitudine.
După aterizare codlenii au organizat o serbare câmpenească, iar Ziegler a fost purtat pe sus de mulţimea entuziasmată şi încununat cu frunze de stejar.
Până în iunie 1914 a efectuat 90 de zboruri demonstrative, din care 35 cu pasageri, serie care culminează cu o aterizare forţată în apropiere de Sighişoara, în timpul căreia avionul a suferit uşoare stricăciuni, remediate ulterior de Ziegler. În data de 28 noiembrie 1913 a susţinut examenul pentru licenţa de pilot şi constructor de avioane, pe aerodromul Johannistal din Berlin, revenind apoi în Transilvania. În timpul primului Razboi Mondial, Ziegler a lucrat ca şef al echipei de piloţi de încercare al uzinei aeronautice din Lloid, Austria şi ca instructor de zbor în Germania.
În afara activităţii prezentate punctual, Albert Ziegler a construit mai multe serii de planoare pe care le-a lansat şi pilotat la periferia Codlei, în locul numit azi Poligon. De asemenea, a construit planoare care au intrat în dotarea primei şcoli de pilotaj de la Sânpetru, dar şi pentru alte şcoli similare nou apărute în ţară.
Viaţa şi activitatea lui Albert Ziegler sunt curmate de moartea sa, survenită în circumstanţe neelucidate în anul 1946 în localitatea Halle din Germania. Activitatea sa nu a rămas fără ecou, meritele fiindu-i recunoscute de specialiştii şi presa vremii dar şi de istorici, acestia din urmă clasându-l printre primii o sută pionieri ai aviaţiei. În oraşul Codlea există o stradă cu numele acestui pionier al aviaţiei mondiale.
Aeronautica, tradiţie pentru braşoveni
La Braşov, după ce primele construcţii aeronautice au fost două aeroplane, realizate între 19241926 la fabrica „Fraţii Schiell”, în 1925 statul român a deschis o fabrică de avioane (societatea „Industria Aeronautică Română” – IAR) cu un aerodrom.
Cu toate acestea, primul aeroport civil al Braşovului a fost amenajat abia în 1939, la Ghimbav. La 7 mai 1941, societatea „LARES” („Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul”) a dat în exploatare linia aeriană zilnică BucureştiBraşovSibiuTurda. Braşovul era legat pe calea aerului cu oraşele Bucureşti şi Sibiu în 30 de minute, după cum remarca ziarul „Tribuna”, „cât îi este necesar omului să meargă pe jos din centrul oraşului până la gara mare”.
Succesul acestei linii a determinat Direcţia Aeronauticii Comerciale şi societatea LARES să o dubleze din 19 mai 1941 cu o linie nouă până la Sibiu, prelungită până la Arad. Schimbând avionul la Arad, după numai 55 minute de aşteptare, clienţii aeroportului Braşov puteau să ajungă rapid la Berlin, Praga, Viena sau Budapesta.
La Braşov pasagerii erau transportaţi gratuit la aeroport cu autobuzele LARES, acestea plecând spre Ghimbav din faţa hotelului Coroana, cu 45 minute înainte de decolarea avionului. Intrarea României în război (22 iunie 1941) şi eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord determină compania LARES să îşi reorienteze traseele, deschizând curse noi în oraşe din estul ţării şi renunţând printre altele, încă din vara anului 1941 şi la cel care trecea prin Braşov.
