Grupul Șezătoare din Șcheii Brașovului în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Brașov, a organizat de Ziua Culturii Naționale, prima șezătoare din anul acesta. Poate vă întrebați ce facem noi, membrele Sezătorii din Șcheii Brașovului la astfel de întâlniri, care este rolul în zilele noastre al unei șezători urbane. La fel ca în urmă cu mai bine o sută de ani, atfel de întâlniri au un rol educativ, de socializare, de cunoaștere a neamului și portului românesc.
Gazda primei întâlniri din acest an, ne-a fost Muzeul de Etnografie din Brașov, unde managerul muzeului, Dl. Alexandru Stănescu ne-a întâmpinat cu povești adevărate, cu istorie, dar și cu minunata plăcintă cu iaurt, rețetă din Șcheii Brașovului. Nu este prima dată când dl. Stănescu ne pregătește astfel de surprize culinare, este mult de povestit, ce vă pot asigura este că această plăcintă cu iaurt a fost pur și simplu delicioasă.
Cea mai frumoasă surpriză ne aștepta sub forma unei noi expoziții, expoziție ce va poposi în muzeu până în luna martie a acestui an. Expoziția este despre Reuniunea Femeilor Române din Brașov, despre obiectele create în cadrul acestor întâlniri și despre rolul deosebit de important al acestei asociații în conservarea, crearea și păstrarea costumului popular din zona noastră. Expoziția cuprinde costume populare, fotografii vechi, chiar și o chitanță de plată a cotizației către asociație, peretare cu mesaje inedite, fire pentru brodat, un mostrar de mătase în multe culori, toate naturale, caiet de modele cusute și multe alte obiecte de o valoare inestimabilă.
Despre asociație muzeul ne-a pus la dispoziție un pliant cu informații.
“Brașovenii au fost primii dintre românii ardeleni care au ajuns la conștiința unității de neam și de limbă cu românii de peste Carpați. Țara Românească este numită de către brașoveni “Țară”, iar românii de peste Carpați erau considerați frați, fapt reflectat și în ospitalitatea cu care brașovenii i-au primit pe domnii și pe vlăstarele domnești care s-au refugiat la Brașov după pierderea tronului.
La primul bal al Reuniunii Femeilor Române a fost introdus ca dans de salon Romana, devenind emblema Reuniunii și fiind jucat la toate evenimentele sociale organizate de membrele acesteia.
Pentru jucarea dansului Romana, doamnele din elita brașoveană au adoptat un port inspirat din costumul popular muntenesc, sub influența unor domnițe din Țara Românească, dintre care merită să fie amintită Marițica, a doua soție a lui George Bibescu.
Într-o relatare din revista Transilvania, periodicul Astrei, apare informația că Marițica purtase la Balul Reuniunii Femeilor Române o cămașă cu motive populare cusute și catrință. De altfel, doamna Marițica promovează costumul popular muntenesc, preferând să fie imortalizată astfel de către pictorii vremii.”
Turul ghidat oferit în această zi a continuat cu vizionarea a trei filme documentare despre trei obiceiuri, unele nu se mai păstrează în zilele noastre, cu atât mai mult valoarea documentară crește.
Împreună cu fetele din șezătoare am urmărit: Plugarul din Cuciulata, un obicei specific sărbătorilor pascale, Turca, un obicei de iarnă și Buzduganul din Drăguș.
Mulțumim de invitatie si găzduire!
Sursă foto: Viviana Costan Moiseanu și Roxana Niculescu
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
