24% dintre angajații din România lucrează în ocupații expuse, cel puțin parțial, AI generative, cea mai mică pondere din cele 28 de state europene analizate. Media UE este de 32%, potrivit unei analize realizate de XTB.
Analiza arată că declinul demografic ar putea apăsa mai mult pe piața muncii până în 2035 decât eliminarea de posturi prin automatizare.
România, sub Islanda, Letonia și Cehia la expunerea la AI generative
Cu o expunere de 24%, România se situează sub nivelurile din Islanda, Letonia și Cehia.
La polul opus se află Luxemburg, cu 48%, și Țările de Jos, cu 39%. În majoritatea celorlalte state, ponderea este între 29% și 35%.
- România – 24% dintre angajați în ocupații expuse;
- media UE – 32%;
- Țările de Jos – 39%;
- Luxemburg – 48%.
Analiștii XTB precizează că expunerea nu echivalează cu dispariția locurilor de muncă. Indicatorul măsoară proporția angajaților din ocupații în care AI generative poate prelua o parte dintre sarcini.
În multe cazuri, efectul probabil este schimbarea modului de lucru și a structurii sarcinilor, nu eliminarea postului.
Lipsa oamenilor, o problemă mai mare decât pierderea posturilor
În cele 28 de state analizate, numărul net de locuri de muncă ce ar putea dispărea din cauza AI este de cel mult aproximativ 2% din total.
În România, problema mai mare ar putea fi lipsa persoanelor disponibile pentru posturile rămase. Calculul ia în considerare atât locurile de muncă eliminate și create de AI, cât și scăderea populației de vârstă activă.
Rezultatul este un deficit de forță de muncă de aproximativ 7,7% din numărul actual de locuri de muncă, până în 2035. Astfel, AI ar putea reduce o parte din necesarul de angajați, dar nu suficient pentru a compensa declinul demografic.