Opinii

Guvernul ia banii, primăriile cresc taxele. Cine plătește, de fapt, nota de plată, la buget?

Sebastian Dan

Brașovul produce venituri importante, dar nu are garanția că resursele generate de economia locală se întorc în aceeași măsură în bugetul orașului. Aceasta este una dintre concluziile discuției pe care am moderat-o alături de Sorin Bâscă, expert contabil și consilier local, în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”.

Dincolo de cifre și explicații contabile, discuția scoate la iveală o problemă politică majoră. Guvernul Bolojan a modificat regulile de repartizare a banilor către localități, a redus resursele pe care administrațiile se bazau. Și, în același timp, pune consiliile locale în situația de a aplica majorări de taxe și impozite.

Apoi, tot administrațiile locale trebuie să explice cetățenilor de ce plătesc mai mult. Este un mecanism care ridică o întrebare legitimă: cine își asumă, în realitate, costul deciziilor luate la București?

Brașovul generează venituri importante. Cât se întoarce în bugetul local?

Cifrele bugetare arată cât de importantă este activitatea economică pentru municipiul Brașov. În 2024, orașul a încasat efectiv 527,58 milioane de lei din cote și sume defalcate din impozitul pe venit. Alte 366,90 milioane de lei au provenit din impozitele și taxele locale. La acestea s-au adăugat 158,13 milioane de lei din sumele defalcate din TVA.

Sunt sume importante. Ele arată că bugetul Brașovului nu se bazează exclusiv pe taxele plătite direct de proprietari și de contribuabili. O parte consistentă a resurselor vine din activitatea economică și din mecanismele prin care statul redistribuie veniturile către administrațiile locale.

Problema apare atunci când regulile se schimbă, iar primăriile nu mai pot conta pe sumele estimate.

Cotele din impozitul pe venit, instrumentul prin care Bucureștiul influențează bugetele locale

Impozitul pe venit este una dintre sursele importante de finanțare pentru comunitățile locale. O parte din sumele colectate la nivel național ajunge la bugetele administrațiilor locale, potrivit cotelor și regulilor stabilite prin legislația finanțelor publice locale și prin legea bugetului de stat.

Aici apare miza politică.

Guvernul are un rol esențial în stabilirea și aplicarea mecanismelor de repartizare. Prin urmare, administrațiile locale pot ajunge să suporte consecințele unor decizii pe care nu le controlează.

Un oraș poate avea economie puternică, salarii, companii și activitate economică. Dar aceste lucruri nu garantează automat că primăria va primi resursele estimate. În opinia mea, o asemenea dependență de deciziile schimbătoare ale Guvernului afectează autonomia financiară a comunităților.

Aproximativ 40 de milioane de lei: diferența care a ridicat semne de întrebare la Brașov

În emisiune, Sorin Bâscă a explicat că, la preluarea mandatului de consilier local în 2024, administrația municipală se aștepta să primească aproximativ 40 de milioane de lei din cotele aferente impozitului pe venit.

Potrivit acestuia, banii nu au mai ajuns la buget în forma și la nivelul așteptat. Consilierul a susținut că efectul s-a resimțit și la construirea bugetului pentru 2025.

Există și o referință în documentele Primăriei. În 2024, veniturile estimate din cote și sume defalcate din impozitul pe venit au fost de 578,30 milioane de lei. Încasările efective au ajuns la 527,58 milioane de lei.

Diferența este de aproximativ 50,72 milioane de lei. Această diferență este apropiată ca ordin de mărime de suma invocată de Sorin Bâscă.

Un alt reper vine din declarațiile publice ale primarului George Scripcaru. În martie 2025, acesta vorbea despre un minus de aproximativ 10 milioane de euro la construcția bugetară, în legătură cu cotele din impozitul pe venit.

Așadar, problema nu este doar o nemulțumire exprimată într-o emisiune. Ea a fost invocată public și de conducerea administrației municipale.

Guvernul reduce resursele locale, dar lasă primăriile să anunțe creșterea taxelor

Aici consider că se află una dintre cele mai importante contradicții politice. Pe de o parte, administrațiile locale reclamă diminuarea sumelor pe care le primesc din mecanismele de repartizare a veniturilor. Pe de altă parte, Guvernul adoptă măsuri care duc la majorarea taxelor și impozitelor locale.

Cetățeanul vede factura mai mare și, firesc, se uită către primărie și către consiliul local. Consiliul local votează sau aplică măsurile prevăzute de cadrul legal. Primarul trebuie să le explice. Administrația locală devine astfel imaginea publică a unei decizii construite la nivel central.

Aici se vede foarte clar jocul de imagine. Guvernul poate invoca necesitatea unor venituri bugetare mai mari și poate transfera responsabilitatea comunicării către aleșii locali. În schimb, primarii și consilierii locali trebuie să gestioneze nemulțumirea oamenilor.

Nu este corect ca responsabilitatea politică să fie separată de responsabilitatea deciziei.

Dacă o măsură fiscală este impusă sau determinată printr-o decizie guvernamentală, cetățenii trebuie să știe limpede cine a stabilit-o și cine răspunde pentru efectele ei. Respectiv, premierul demis Ilie Bolojan.

Cine își asumă politic majorarea taxelor și impozitelor?

Nu contest nevoia de finanțare a serviciilor publice. Nici nu susțin că toate localitățile au aceeași capacitate economică sau că banii ar trebui distribuiți exclusiv acolo unde se colectează.

Solidaritatea între comunități este necesară. Bugetul național trebuie să susțină și localitățile cu venituri reduse. Dar solidaritatea nu poate deveni un pretext pentru impredictibilitate.

Nu poți cere administrațiilor locale să planifice investiții pe termen lung, în timp ce modifici regulile de repartizare a veniturilor. Nu poți reduce sau modifica resursele disponibile și apoi să transferi presiunea fiscală către contribuabili, lăsând primăriile să încaseze nemulțumirea.

Mai ales, nu poți pretinde că responsabilitatea aparține exclusiv consiliilor locale atunci când decizia vine dintr-un cadru stabilit la București. Guvernul Bolojan trebuie să își asume transparent efectele politicilor fiscale și bugetare. Explicațiile nu pot fi lăsate doar în sarcina primarilor și a consilierilor locali.

Ce înseamnă aceste decizii pentru investițiile din Brașov?

Discuția cu Sorin Bâscă nu a fost doar despre contabilitate. Este despre capacitatea orașului de a se dezvolta. În emisiune au fost menționate investiții importante pentru Brașov: achiziția de autobuze electrice, infrastructura medicală, Sala Polivalentă și lucrările de infrastructură rutieră.

Aceste proiecte au nevoie de finanțare predictibilă. Unele depind și de fonduri europene, programe naționale sau alte surse externe.

Când veniturile estimate nu se confirmă, administrația trebuie să își regândească prioritățile. Poate amâna investiții, poate căuta alte surse de finanțare sau poate utiliza excedentele disponibile, în limitele legii.

În toate aceste situații, comunitatea suportă efectele. Un buget local nu este o simplă listă de încasări și cheltuieli. Este instrumentul prin care un oraș își construiește viitorul. Dacă regulile se schimbă permanent, dezvoltarea devine mai dificilă.

Brașovul are nevoie de predictibilitate, nu de jocuri politice

Cred că problema trebuie privită dincolo de confruntarea dintre un partid și altul sau dintre Guvern și o anumită primărie. Este nevoie de reguli clare privind cotele din impozitul pe venit și sumele defalcate din TVA. Comunitățile trebuie să știe din timp pe ce venituri se pot baza.

Trebuie să existe transparență privind sumele colectate, formulele de repartizare și viramentele efective. Orice diferență majoră între estimări și încasări trebuie explicată public.

Iar atunci când Guvernul decide majorări de taxe și impozite, trebuie să își asume direct măsura. Nu este suficient și nici corect să lase consiliile locale în prima linie și să păstreze distanța față de nemulțumirea contribuabililor.

Brașovul are nevoie de resurse pentru investiții, servicii publice și dezvoltare. Are nevoie de un sistem de finanțare predictibil și transparent. Iar brașovenii au dreptul să știe cine colectează banii, cum sunt repartizați și cine răspunde atunci când regulile se schimbă.

Pentru că, în final, nota de plată nu este achitată de Guvern, de primărie sau de consiliul local ca instituții abstracte. Este achitată de comunitate. În cazul nostru, de brașoveni… 

sebastian dan mobilizare irineu darau sorin grindeanu cod rosu familii