Beneficiați de gratuitate la vizitare, de Ziua Națională a Portului Tradițional. Dar numai dacă veniți la muzeu fie cu un accesoriu, fie îmbrăcat în costum național, duminică, 8 mai 2022!
Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului își deschide porțile pentru iubitorii de tradiții. Care aleg să poarte fie un accesoriu, fie un costum întreg național pentru a sărbători Ziua Națională a Portului Tradițional.
Ziua este marcată în fiecare an în a doua duminică a lunii mai. Scopul acestei inițiative este acela de a evidenţia costumele tradiţionale specifice fiecărei zone. Dar și pentru a transmite mai departe moștenirea bogată a înaintașilor noștri.
La Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, pe lângă expoziția permanentă, puteți vedea, de miercuri până duminică, de la 10.00 la 18.00, și expoziția temporară ”Costumele Junilor și hainele românești din Șchei și Brașovechi”. Aceasta pune în valoare, o dată în plus, moștenirea culturală brașoveană.
Cronica Pictată de la Viena din 1358 prezintă portul autentic al românilor
Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102/2015.
Potrivit site-ului https://doxologia.ro/, portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mai numeroase există din secolul al XIV-lea, cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc fiind consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I. Acolo este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap.
Costumul popular de pe tot cuprinsul ţării se caracterizează prin folosirea cu preponderenţă a culorii albe, ca fond. Este confecţionat din in, cânepă sau bumbac şi prezentând motive caracteristice, în forme geometrice sau de inspiraţie agrară.
Dintre simbolurile cusute sau ţesute pe pânză, se remarcă soarele şi stelele, Pământul şi Cerul, multe flori. Un loc aparte îl ocupă simbolul crucii, ornat şi stilizat în foarte multe forme. Dar şi alte simboluri religioase, precum: peştele, crucea bizantină, scara vieţii, viţa-de-vie, spicul de grâu, strugurele, păunul etc.
Cromatica motivelor constituie un alt element specific, folosindu-se culori de bază, ca roşu, negru, brun închis, albastru, anumite tonuri de verde şi violet. Straiele populare româneşti impresionează prin măiestrie şi diversitate. Se disting prin zone etno-geografice de provenienţă. Prin perioadele în care sunt purtate, simbolistica lor aparte atestându-le valoarea de emblemă a identităţii româneşti, ce reflectă credinţa strămoşească.
