Putini ştiu că Tâmpa, vârful care străjuieşte întinderea Braşovului, a fost despădurit aproape în totalitate, în urma unor incendii, la începutul secolului al XX-lea.
Localnicii de atunci ai oraşului, au cărat pământ în coşurile de nuiele, mergând pe jos, şi au replantat pădurea care se vede astăzi.
Rezervaţie naturală unică
Unul din simbolurile Braşovului, vârful Tâmpa este o rezervație naturală cu o suprafață de 188,2 hectare având drept scop protejarea și conservarea peisajului, a speciilor de floră și faună, considerată a fi unica rezervație naturală din lume în mijlocul unui oraș, este o caracteristică unică şi chiar o atracţie turistică.
Fauna de insecte este deosebit de bogată, fiind înregistrate 975 de specii de fluturi nocturni și diurni. Pe Muntele Tâmpa s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din ţară.
Pe Muntele Tâmpa trăiesc peste 110 specii de păsări, dintre acestea, de importanță conservativă deosebită fiind bufnița, huhurezul mare, minunița, ghionoaia sură, ciocănitoarea neagră. Jderul de copac, veverița și ursul brun sunt specii cu o prezență permanentă în zonă. În mod sporadic apar râsul, pisica sălbatică, și exemplare izolate de căprior și cerb.
Totodată, aici au fost consemnate pentru prima dată două specii de plante ce trăiesc numai în România: crucea voinicului şi obsiga bârsană.
Trasee
Pentru iubitorii de drumeţie, pe Tâmpa se poate ajunge pe diverse drumuri, unul dintre acestea fiind format din cele 25 de serpentine care pornesc din orașul vechi și care au fost făcute de Ocolul Silvic în anul 1837. Un alt drum, treptele lui Gabony sau Drumul Cavalerilor, pornește din Scheii Brașovului și datează din perioada vechii cetăți Brașovia, fiind refăcute de municipalitate. Un alt drum numit de localnici „La Iepure” pornește din cartierul Valea Cetății, iar pentru cei mai comozi există telecabina care pleacă de la baza muntelui și ajunge în patru minute în vârful lui.
De pe platoul din vârful muntelui, Braşovul se vede în toată splendoarea lui. Turiştii pot vedea Piaţa Sfatului, toate bastioanele, practic, tot centrul vechi.
Zona Belvedere de pe Tâmpa există de peste 100 de ani. Aici ar fi fost o berărie, iar proprietarul urca băutura cu măgarul în fiecare zi. Astăzi, se mai păstrează doar terasa şi o parte din căzile de piatră în care era ţinută băutura, scrie adevarul.ro.
La câțiva zeci de metri de restaurant s-au montat în anul 2004 literele imense, luminate noaptea, ce formează numele orașului: Brașov.
Monumentul rusesc de pe Tâmpa
În 1849, după ce armata ţaristă a „pacificat” Transilvania, la iniţiativa generalului-locotenent von Hassfort s-a ridicat pe Tâmpa un monument în formă de piramidă, cu inscripţia “Rusia et Austria unitae MDXXXIL”. Acest monument a existat până în anul 1869. Distrugându-se din cauza intemperiilor sau distrus de oameni, la 7 aprilie, comunitatea centumvirală cere magistratului “să fie înlăturate dărâmăturile monumentului rusesc prăbuşit de curând”. “Pe la 1861 mâini duşmane au ruinat acel monument”, spunea George Bariţiu.
Statuia uriaşă a căpeteniei maghiare
Timp de 70 de ani, vârful Muntelui Tâmpa a fost străjuit de statuia lui Árpád, celebrul conducător maghiar din secolul IX, însă puţini îşi mai amintesc de monument. A fost de două ori aruncată în aer şi, în final, demontată bucată cu bucată de comunişti.
Statuia a fost construită în 1896 când maghiarii au sărbătorit 1.000 de ani de la sosirea în Panonia. Atunci, s-a decis ca în şapte oraşe să fie amplasate statui ale lui Árpád, celebrul conducător al maghiarulor de la 896. Monumentul avea o inălţime de peste 20 de metri.
Pe Tâmpa mai există doar soclul, iar capul statuii este păstrat la Biserica Reformată din Braşov.
Oraşul lui Stalin
În anul 1950 indentitatea oraşului a fost ştearsă. Astfel, pe 19 august 1950 cererea apărea în ziarul Drum nou, pe 22 august 1950 era dat decretul de schimbare al numelui, iar pe 25 august acelaşi an, Drum nou publică “salutul călduros” al Guvernului şi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (viitor Partid Comunist Român) vizavi de schimbarea numelui din Braşov în Oraşul Stalin. După zece ani în 24 decembrie 1960 Braşovul şi-a recăpătat denumirea originală.
Legendele muntelui
Vârful Tâmpa este unul dintre locurile din Braşov care au cele mai multe legende. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre faptul că sunt nişte tuneluri ce străpung muntele. Dacă lacul nu a fost descoperit, existenţa a trei-patru tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi, numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi.
O altă legendă este aceea a singurei bănci de piatră aflată pe aleea de sub Tâmpa. Multe supoziţii s-au pe marginea acestei bănci şi mulţi s-au întrebat cum a apărut ea. Până la urmă, o poveste romantică a fost acceptată de toată lumea şi a ajuns o adevărată legendă urbană. Se spune strânca din care este făcută banca s-a prăvălit de la înălţime, îngropând sub ea doi amanţi care stăteau îmbrăţişaţi în acel loc. Banca ar fi fost făcută în memoria lor în 1817.
Alte două legende vorbesc despre balauri care au semănat teroare în oraş. Una dintre legendele transmisă din vorbă în vorbă menţionează existenţa unui balaur care ar fi ucis copiii conducătorilor Braşovului. Temutul balaur ar fi locuit într-o peştere din munte. Ani la rând l-au urmărit oamenii dar nu au reuşit să-i vină de hac. În final ideea salvatoare a venit din partea unui măcelar, care a umplut cu var o pile de viţel. A dus-o apoi în apropierea grotei unde sălăşluia balaurul, iar acesta a mâncat-o. Se spune că burta lui s-a umflat atât de tare încât a plesnit, iar Braşovul a scăpat astfel de temutul balaur.
Cetatea Brassovia, paznicul oraşului
Prima dată, cetatea, aflată pe Tâmpa, a fost atestată într-un document de la 16 octombrie 1434. Vechea cetate medievală ocupa o suprafaţă de circa 23.000 de metri pătraţi şi avea ziduri înalte de 6 metri şi groase de 1,70 metri până la 1,80 metri. Obiectivul a reprezentat un important punct de apărare pentru Braşovul anilor 1400, dinaintea venirii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei.
Poziţia dominantă de pe Tâmpa, izolarea şi înclinarea pantelor au făcut din Cetatea Brassovia o fortificaţie imposibil de cucerit şi „cheia“ stăpânirii oraşului. Potrivit istoricilor, aici s-ar fi adăpostit Mircea cel Bătrân şi familia sa, când Ţara Românească a fost invadată de otomani. În interiorul Cetăţii au fost descoperite recent vestigiile Capelei Sfântului Leonard şi o cisternă de apă, situată la şase metri adâncime.
Cetatea Brassovia nu a fost cucerită niciodată, deoarece avea prăpastie pe ambele părţi şi era foarte greu de atacat. Cetatea a fost demolată, însă au rămas câteva ruine.
