Se apropie Sărbătorile de Iarnă. Atunci pare că noi toți ne amintim că există și copii mai puțin norocoși, pe care ar trebui să îi ajutăm. Și o facem grăbiți, încercând să ștergem anul în care i-am uitat, sau poate nu ne-am gândit la ei.
În pofida evoluției fără precedent a tehnologiei, a accesului nostru practic fără limite la descoperirile științei și tehnologiei milioane de oameni trăiesc în sărăcie. Cei mai loviți de acest flagel și cei mai vulnerabili sunt copiii. Deși copiii reprezintă cam o treime din populația lumii, mulți dintre ei trăiesc la limita subzistenței, cu un venit de aproximativ 2,15$/zi.
Se estimează că aproximativ 333 milioane de copii trăiesc în sărăcie extremă. Aproximativ un miliard de copii nu au acces la condiții minime de igienă, mâncare sănătate sau educație. Consecințele sunt grave, riscul de mortalitate este dublu față de copiii care sunt crescuți în familii cu venituri medii sau mari. În vreme ce pe canalele de mass media si social media vedem cine sunt cei mai frumoși, mai bogați, mai faimoși oameni, unii copii sunt la limita subzistenței.
Dar de ce să vorbim, din nou despre ei?
Poate pentru că absența accesului la serviciile de sănătate îi face să fie, fără voia lor, rezervor de boli transmisibile? Poate pentru că sunt primele victime ale abuzurilor fizice și sau psihice? Poate că sunt primele victime ale traficului de carne vie?
Am mai scris despre faptul că nu ne-am ținut de cuvânt, dar poate mai mult ca niciodată în luna în care alergăm să cumpărăm și dăruim obiecte, haine sau mâncare, ar trebui să ne adunăm și să stabilim programe pe termen mediu și lung prin care să îi ajutăm pe acești copii, cu adevărat. Nu numai să așteptăm ca guverne și țări să ia măsuri, ci noi, comunitatea să ne implicăm să îi ajutăm, să înțelegem că avem datorii morale față de toți copiii acestei lumi, ca ei să crească puternici.
Poate că într-un sat pierdut din munții noștri, trăiește un mic Einstein care nu ajunge la școală, iar zborul lui e frânt
Îl ajută pe moment un pachet din partea noastră, dar poate l-ar ajuta mai mult să facem un drum să ajungă la școală, să îi punem lumină, apă curentă, căldură în casă. Cred că stă în puterea noastră să schimbăm fața lumii. Și da, cresc și acești copii săraci, care reușesc să dovedească foamea, boala, sărăcia. Cresc și vor avea la rândul lor copii care vor fi tot sărăci, Unii vor muri de boli prevenibile prin vaccinare, în vreme ce noi vom dezbate programe și directive. M-au atins poveștile acelor oameni, care au luat în mâinile lor cauza copiilor și au crezut în puterea comunității, de a salva copiii săraci prin educație, prin implementarea unor condiții de viață civilizate.
Poate că acum când tocmai ne gândim ce am putea să dăruim pentru a ne liniști conștiința pentru încă un an, să ne decidem să participăm activ la schimbare. Iar schimbarea vieții unui copil începe prin educație și sănătate.
Vă invit să vă implicați un an constant într-un proiect oricât de mic pentru a salva un copil mai puțin norocos.
- Prof. univ. dr. Oana Falup
- medic sef Pediatrie 1, spitalul Clinic pentru Copii Brașov
