Ghimbavul ar putea pierde statutul de oraș în urma reformei administrativ-teritoriale discutate la nivel național. Localitatea brașoveană are însă argumente economice și demografice pe care primarul Ionel Fliundra le consideră decisive.
Edilul respinge ideea retrogradării la rang de comună. El susține că orașul pe care îl conduce este într-o continuă dezvoltare și că populația reală este mai mare decât cea din statisticile oficiale.
„Fără falsă modestie, spun că Ghimbavul este orașul cu cel mai mare PIB per cap de locuitor din România”, a declarat Ionel Fliundra.
Primarul invocă dezvoltarea industrială, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav și investițiile aflate în pregătire. În opinia sa, o eventuală retrogradare nu ar reflecta realitatea economică a localității.
Ghimbavul, pe lista orașelor care ar putea deveni comune
Reorganizarea administrativ-teritorială a României revine în dezbaterea politică. Unul dintre scenariile prezentate de europarlamentarul PSD Dragoș Benea vizează localitățile cu populație redusă.
Propunerea discutată prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În același timp, orașele care nu ating pragul de 10.000 de locuitori ar putea fi comasate sau retrogradate la statutul de comună.
În județul Brașov, patru orașe se află sub acest prag. Este vorba despre Ghimbav, Victoria, Rupea și Predeal.
Potrivit datelor recensământului din 2021, Ghimbavul avea 8.776 de locuitori. Victoria avea 7.847, Rupea 5.716, iar Predealul 4.428.
Aceste variante fac parte dintr-un scenariu de lucru. Nu există, în acest moment, o decizie adoptată privind schimbarea statutului Ghimbavului.
Ce spune primarul Ionel Fliundra despre retrogradarea Ghimbavului
Primarul Ionel Fliundra respinge propunerea. El consideră că populația și dezvoltarea economică trebuie analizate împreună.
Edilul a prezentat și date mai recente privind numărul locuitorilor. Potrivit informațiilor primite de la Prefectura Brașov, la 1 ianuarie 2026, Ghimbavul avea 8.846 de locuitori.
Primarul susține însă că această cifră nu reflectă întreaga populație a localității.
„Nu sunt luați în calcul copiii născuți la Brașov, dar pentru care nu au fost întocmite acte de identitate pe orașul Ghimbav. Estimarea noastră este că numărul acestora este de aproximativ 1.000”, a explicat Ionel Fliundra.
Edilul mai spune că există autorizații pentru construirea a aproximativ 400 de locuințe. Pentru alte 300 de spații locative se lucrează la un Plan Urbanistic Zonal.
În aceste condiții, primarul estimează că Ghimbavul ar putea depăși pragul de 10.000 de locuitori într-un interval relativ scurt.
„Nu există argumente pentru declasarea acestei localități”, este poziția exprimată de edil în legătură cu scenariul discutat.
Ghimbavul și comparația cu Monaco și Luxemburg
Forța economică a localității este unul dintre principalele argumente invocate de administrația locală.
În materialele care promovează această comparație apare o estimare de aproximativ 123.000 de dolari pentru PIB-ul pe cap de locuitor. Valoarea ar echivala cu aproximativ 115.500 de euro.
Cifra este apropiată de valorile asociate unor economii europene foarte dezvoltate, precum Luxemburg. Monaco se află, de asemenea, în clasamentele internaționale ale celor mai ridicate valori ale PIB-ului pe locuitor.
Totuși, comparația trebuie privită cu precauție. Pentru Ghimbav nu este prezentată o metodologie publică prin care să poată fi verificată această valoare. De asemenea, indicatorul calculat pentru o localitate industrială nu este automat comparabil cu PIB-ul național pe locuitor.
Explicația economică ține și de specificul Ghimbavului. Localitatea concentrează activități industriale importante, dar are o populație rezidentă relativ redusă.
Astfel, producția realizată pe teritoriul orașului poate genera un indicator economic foarte ridicat raportat la numărul locuitorilor. Primarul susține că Ghimbavul are cel mai mare PIB pe cap de locuitor din România.
Aeroportul și industria susțin dezvoltarea economică a orașului
Ghimbavul are un profil economic aparte în județul Brașov. Pe teritoriul său se află Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav și numeroase unități industriale.
Industria aeronautică și sectorul auto contribuie la importanța economică a localității. În plus, primarul spune că numărul investitorilor ar urma să crească.
„Suntem un oraș cu o economie puternică. Aeroportul este pe teritoriul Ghimbavului. Avem numeroase unități industriale, iar numărul acestora va crește”, a declarat Ionel Fliundra.
Administrația locală invocă și investițiile realizate în infrastructură. Printre proiectele aflate în diferite stadii se numără o policlinică modernă și un campus școlar.
Primarul consideră că dezvoltarea orașului trebuie evaluată și prin prisma acestor investiții. În opinia sa, simpla raportare la pragul demografic nu este suficientă.
De ce consideră primarul că revenirea la statutul de oraș ar fi dificilă
Ionel Fliundra avertizează și asupra consecințelor administrative ale unei eventuale retrogradări. Edilul susține că revenirea la statutul de oraș ar putea deveni extrem de dificilă. De aceea, consideră că o asemenea decizie trebuie analizată atent.
Primarul exclude și varianta unirii administrative a Ghimbavului cu municipiul Brașov. El invocă diferențele privind modul de funcționare al celor două administrații.
Fliundra susține că Primăria soluționează documentațiile de urbanism în termenul legal de 30 de zile. În schimb, spune edilul, la Brașov solicitanții ar putea aștepta mai multe luni.
Nu doar populația ar trebui să conteze în reorganizarea administrativă
Scenariul prezentat de Dragoș Benea include și alte criterii, nu doar numărul locuitorilor.
Așa-numita „matrice a sustenabilității” ia în calcul șase dimensiuni:
- populația și evoluția demografică;
- sustenabilitatea economică și veniturile proprii;
- capacitatea administrativă și investițiile realizate;
- conectivitatea la infrastructura de transport și servicii;
- accesul populației la servicii de bază;
- calitatea și acoperirea serviciilor publice locale.
Aceste criterii ar putea schimba modul în care sunt evaluate localitățile. În cazul Ghimbavului, administrația locală mizează pe dezvoltarea economică și pe creșterea populației.
Deocamdată, transformarea orașului în comună rămâne un scenariu discutat în cadrul reformei. Declarațiile primarului arată însă că Ghimbavul nu susține o asemenea variantă.
Miza nu este doar păstrarea titulaturii de oraș. Pentru localitate contează și capacitatea de a continua dezvoltarea economică și de a atrage investiții.