Debitul Dunării crește în România. Hidrologii estimează 3.200 mc/s la intrarea în țară, dar nivelul rămâne sub media lunii noiembrie
Debitul Dunării la intrarea în România este așteptat să crească în următoarea săptămână, până la aproximativ 3.200 de metri cubi pe secundă. Chiar și în aceste condiții, nivelul fluviului va rămâne sub media multianuală specifică lunii noiembrie, potrivit estimărilor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
Conform prognozei hidrologice pentru perioada 14-21 noiembrie 2026, debitul Dunării măsurat în secțiunea Baziaș va avea o evoluție ascendentă, însă valoarea estimată este considerabil mai mică decât media multianuală pentru această perioadă, de aproximativ 4.700 mc/s.
Debitul Dunării, în creștere la intrarea în România
Specialiștii INHGA estimează că fluviul va înregistra o creștere treptată a debitului în zilele următoare. Cu toate acestea, valoarea de 3.200 mc/s prognozată pentru săptămâna viitoare nu va atinge nivelul obișnuit pentru luna noiembrie.
În aval de Porțile de Fier, tendința generală va fi, de asemenea, una de creștere a debitelor.
Estimările hidrologice pentru luna noiembrie indică valori mai reduse ale debitului Dunării, cuprinse între 1.400 și 2.000 mc/s, potrivit prognozei trimestriale.
Debitele scăzute ale Dunării au afectat producția de energie electrică
Nivelurile foarte scăzute ale Dunării din vara acestui an au avut consecințe importante asupra sectorului energetic. Din cauza debitului redus al fluviului, cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă au fost oprite temporar.
Cele două unități asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a României.
După o perioadă de întrerupere de peste trei luni, reactoarele au fost reconectate la Sistemul Energetic Național. Unitatea 2 a revenit în funcțiune la 12 noiembrie, iar Unitatea 1 a fost reconectată la 14 noiembrie. Ambele au ajuns ulterior la puterea nominală.
Avertizări privind creșterea debitelor râurilor din România
Pe lângă evoluția Dunării, hidrologii prognozează creșteri ale debitelor și pe numeroase râuri interioare, pe fondul precipitațiilor anunțate și al propagării viiturilor.
Specialiștii avertizează că ploile pot favoriza scurgeri importante de apă pe versanți, torenți și pâraie. În cazul râurilor mici, există riscul producerii unor viituri rapide, care pot provoca inundații locale.
De asemenea, creșterea nivelurilor și debitelor poate conduce la depășirea Cotelor de Apărare pe anumite cursuri de apă din regiunile de deal și de munte.
Ce regiuni din România vor avea debite mai mari în noiembrie
Potrivit estimărilor INHGA, regimul hidrologic din luna noiembrie 2026 va reprezenta, în general, între 30% și 50% din mediile multianuale lunare.
Valori mai ridicate, situate între 50% și 80% din mediile obișnuite, sunt prognozate pentru următoarele bazine hidrografice:
- Vișeu și Someșul Mare;
- Prahova;
- Suceava și Moldova;
- Bistrița și Trotuș;
- Oltul superior și mijlociu;
- Buzăul superior;
- Prutul superior;
- Siretul.
La polul opus, debite sub 30% din mediile multianuale sunt estimate pentru râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad.
Prognoza hidrologică indică, astfel, o evoluție diferită a resurselor de apă de la o regiune la alta, în condițiile în care precipitațiile din perioada următoare pot influența semnificativ debitele râurilor din România.
Sursa informațiilor: Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).