Un fenomen optic spectaculos a fost observat pe cerul Brașovului cu câteva ore înainte de cutremur. Ce este coroana lunară, cum se formează și dacă poate prevesti un seism.
Fenomen optic spectaculos, observat pe cerul Brașovului cu câteva ore înainte de cutremur
Un fenomen optic spectaculos a atras atenția oamenilor în Brașov, cu doar câteva ore înainte de cutremurul care a zguduit România în noaptea de 18 noiembrie 2026. Mai multe imagini surprinse pe cer au fost distribuite în mediul online și au stârnit numeroase reacții, mai ales după producerea seismului. În fotografii poate fi observat un cerc luminos, cu nuanțe asemănătoare curcubeului, format în jurul Lunii.
Apariția fenomenului înaintea cutremurului a ridicat și întrebări legate de o posibilă legătură între cele două evenimente. Specialiștii explică însă că astfel de manifestări au o origine strict atmosferică și nu reprezintă indicii ale unei activități seismice iminente.
Ce este fenomenul luminos observat pe cerul Brașovului
La prima vedere, cercul luminos poate fi confundat cu un halou lunar, un fenomen optic atmosferic care apare atunci când lumina Lunii interacționează cu cristalele de gheață aflate în norii de la mare altitudine.
Totuși, în cazul imaginilor surprinse la Brașov, aspectul inelelor colorate, foarte apropiate de discul lunar, sugerează că ar putea fi vorba despre o coroană lunară (lunar corona), un fenomen asemănător, dar produs printr-un mecanism diferit.
Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (WMO), coroanele sunt formate din unul sau mai multe inele colorate, concentrice, care apar în jurul Soarelui sau al Lunii.
Acestea se produc prin difracția luminii atunci când aceasta traversează particule foarte mici de apă sau gheață aflate în ceață ori în nori subțiri.

De ce se formează haloul și coroana lunară
Deși sunt adesea confundate, haloul lunar și coroana lunară au mecanisme de formare diferite.
Haloul obișnuit apare atunci când lumina Lunii este refractată, adică își schimbă direcția de propagare, la trecerea prin cristalele de gheață din norii de mare altitudine.
Cel mai cunoscut este haloul de 22 de grade, care formează un cerc mare în jurul Lunii.
În schimb, coroana lunară apare atunci când lumina este difractată de picăturile foarte mici de apă din norii subțiri. Astfel se formează inele colorate, de regulă mult mai apropiate de discul lunar.
Potrivit Met Office, dimensiunea coroanei depinde și de mărimea picăturilor de apă: cu cât acestea sunt mai mici, cu atât inelele pot fi mai extinse.
Fenomenul nu este unul neobișnuit și poate fi observat în diferite perioade ale anului, atunci când condițiile atmosferice sunt favorabile.
Ce poate să prevestească un cerc luminos în jurul Lunii
În tradiția populară, apariția unui cerc halou în jurul Lunii este asociată cu schimbarea vremii. Există chiar și expresia potrivit căreia „Luna are un cerc”, semn că urmează precipitații.
Această credință are o anumită explicație meteorologică în cazul haloului produs de cristalele de gheață. Norii cirrostratus, în care se formează frecvent asemenea fenomene, pot preceda apropierea unui front atmosferic. În anumite situații, aceștia sunt urmați de ploaie sau ninsoare.
Totuși, apariția unui halou nu garantează că vor exista precipitații în următoarele ore. Multe persoane susțin în mediul online ca haloul lunar a prevestit cutremurul din noaptea de 18 noiembrie.
Poate haloul lunar să anunțe un cutremur
Faptul că fenomenul a fost observat la Brașov cu câteva ore înaintea seismului din 18 noiembrie a atras atenția multor oameni. Cu toate acestea, nu există dovezi științifice care să demonstreze că halourile sau coroanele lunare pot prevesti cutremure.
Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), fenomenele atmosferice, inclusiv norii, nu reprezintă metode științifice de anticipare a unui seism.
Cutremurele sunt generate de procese tectonice din interiorul Pământului, iar apariția lor nu poate fi prezisă cu exactitate prin observarea unor manifestări de pe cer.