Tradiții de Crăciun în județul Brașov

mos craciun newsbvBrașovul este unul dintre cele mai bogate județe în tradiții cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

ȚARA FĂGĂRAȘULUI

Jocul cetei de feciori – în prima zi a sãrbãtorii Naşterii Domnului, cetaşii merg la bisericã îmbrãcaţi în costum naţional, unde îi colindã pe credincioşii veniţi la slujbã. A doua zi de Craciun ceata face joc. Ceata inițiază fetele la joc. Feciorii sunt datori, după obicei, să joace toate fetele care vin, după cum o fată intrată în joc e datoare să joace tot timpul anului cu oricare fecior ar chema-o.
Irozii – este un obicei popular, dar în acelaşi timp este şi o piesã de teatru în care este simbolizatã venirea crailor de la Rãsãrit care sunt cãlãuziţi de o stea, la locul Naşterii Domnului. Piesa de teatru este pusã în scenã în cea mai mare parte în biserici. Actorii sunt copiii, care au diferite roluri. Unul este împãratul Irod, alţi trei copii sunt magii, unul este ciobanul, iar alt copil este un ostaş.
Sorcova-un alt obicei pãstrat tot de copii, cu ocazia întâmpinãrii Anului Nou. Sorcova este purtatã de obicei de cãtre un bãiat, iar gazdelor li se adreseazã urãri de sãnãtate, belşug şi prosperitate.

ȚARA BÂRSEI

Capra – reprezentată în colinde, este o zeiță în ipostază zoomorfă, substituită de masca cu același nume care joacă și se distrează în anturajul său divin, format din ceata de feciori. Ea moare și renaște în ceremonialul colindatului de Crăciun. „Capra” se întâlnește în aproape toată zona Brașovului. La fel, cerbul, care, ca și substitut al zeului solar, apare în obiceiul numit zonal Bourita, Cerb, Brezaie. În zona Tohanului există și o colindă a „Leului”. Tot în jurul Brașovului se mai merge la colindat și cu „Ursul”, animalul-rege al munților.

Alte articole:   Șofer fără permis, prins pe DN 13 în Brașov cu plăcuțe de înmatriculare false
RUPEA

Colindatul cetei de feciori în casa fetelor – În seara de Sf.Nicolae se alege „tistia”. Tistia reprezintă conducătorii cetei de feciori. Aceasta este formată din : „Judele mare” conducătorul „suprem“, „Judele mic”, „Crâșmarul Mare” și „Crâșmarul mic”. Crâșmarul mare este un fecior mai în etate, care a trecut prin cel puțin unul din rolurile celelalte. Rolul lui este de a organiza colindatul, adunarea feciorilor și a fetelor, organizează „Balul de Crăciun” și din banii obtinuți la colindat organizează „Jocul în Rond” de Rusalii. Crâșmarul mic și Judele mare au rolul de ajutoare a crâșmarului mare. „Judele mic”, este un fecior care participă pentru a doua oară la colindat. Acesta merge înaintea cetei de feciori și intră în curțile rupenilor întrebând dacă „primesc colinda”. Unde primește un răspuns afirmativ, ghidează ceata de feciori să colinde. Feciorii care intră în ceată pentru prima dată sunt obligați să transporte „desagii” cu carne, rachiu și colaci primiți de la casele celor colindati. De Crăciun, feciorii și fetele se adună la casa « Judelui mare » dimineața la ora 10 de unde pornesc spre biserică. După oficierea slujbei religioase, primesc binecuvântarea preotului și pornesc la colindat. Primul colind se desfășoară la casa parohială după care se pleacă din casă în casă, în ordinea stabilită în urmă cu mulți ani. Acasă la fată sunt invitați neamurile, vecinii și prietenii care asteaptă colindătorii și între timp sunt serviți cu băutura, lipiu și colac. Fetele vin colindând și se așează pe scaune, fata gazdei le servește cu vișinată și prăjituri, iar ele colindă pâna se aude pe uliță muzica, semn că se apropie ceata de feciori.
sorcova colindatori brasovCu banii adunați de la colindat se face un bal în a treia seara de Crăciun, bal la care participă toți tinerii care au fost la colindat, îmbrăcați obligatoriu în costum popular. La miezul noptii se joacă « Jocul Mare » acesta fiind format din mai multe jocuri specifice zonei Rupea (Purtata, Fecioreasca, Învârtita) iar apoi « Mărunțișurile » (Hațegana, Hoina, Musamaua, Ciobănașul și Hodoroaga).

Alte articole:   Rugby: România, victorie clară în fața Belgiei și calificare asigurată
POIANA MĂRULUI

Scosul fetelor la joc – Vătafii sunt cei care conduc cetele de feciori și colindă împărțiți în două cete pe la curțile poienarilor unde sunt fete de măritat. Ei merg în ajunul Crăciunului, după ce se lasă înserarea și nu ocolesc nici una dintre aceste case. A doua zi de Crăciun, după ce vătafii asistă la biserică Sf. Liturghie, cântă un colind tradițional zonei intitulat „Colo sus, mai sus”. Abia dupa aceea au binecuvântarea să pornească petrecerea si sa scoata fetele la joc. Cei doi vatafi isi aleg fiecare cate o fata care devine „regina mare” și „regina mica”. În vechime, dacă o fată era scoasă la joc, era semn că este pregătită pentru a se mărita.

Alte articole:   România a depășit Italia în producția auto în 2024: O conjunctură favorabilă sau un semnal pe termen lung?
HOLBAV

Țurca – Ceata se constituie în ziua de 6 decembrie, la Sf. Nicolae. Feciorii satelor se adună la casa numită gazda și aici se constituie ceata formată din 7 – 11, sau mai mulți feciori, și se aleg conducătorii: vătaful mare, vătaful mic, colacarul, crâșmarul, casierul, țurcașul (cel care joacă țurca). Toată ceata se supune și ascultă ordinele vătafului, căruia îi jură credință, și toți trebuie să aibă o ținută morală impecabilă. Colindatul propriu-zis începe în Ajunul Crăciunului. Înainte de a pleca la colindat, ceata de feciori trece pe la preotul satului unde se sfințește țurca și se binecuvântează ceata. Ceata se desface în 7 ianuarie la Sf. Ioan când vătaful organizează o masă mare și bogată pentru toți tinerii din sat.

DUMBRĂVIȚA

Țânţari – se alege vătaful mare pe deal, pe vale; sunt două cete, cu câte doi vătafi. De la Sfântul Nicolae până la sărbători sunt şezători. La sărbători se făce bradul. Cei de pe deal făc bradul într-un an, în alt an îl făc cei de pe vale. În Ajun se împărte ceata în cete mai mici şi colindă tot satul cu trei colinde: „Steaua”, „Păsărica” şi „De-ar fi mândra-n deal la cruce”.

Distribuie dacă îți place!

Anunţuri mică publicitate

De top în Brașov