Centrala de la Cernavodă rămâne sub stare de alertă încă 30 de zile. Unitățile 1 și 2 nu pot fi repuse în funcțiune în noiembrie, iar riscul unei crize în alimentarea cu energie electrică persistă, arată hotărârea publicată în cursul nopții în Monitorul Oficial, transmite Mediafax.
Centrala de la Cernavodă rămâne oprită și în noiembrie
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a publicat în această noapte, în Monitorul Oficial, hotărârea prin care starea de alertă în ceea ce privește funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este prelungită cu 30 de zile, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat.
Potrivit instituţiei citate, printre motivele care au stat la baza acestei hotărâri se numără menţinerea unor cote scăzute ale Dunării la intrarea în ţară, imposibilitatea de a repune în funcţiune unităţile 1 şi 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pe parcursul lunii noiembrie 2026 şi existenţa în continuare a riscului de apariţie a unei crize de energie electrică, cauzat de lipsa unor rezerve de putere şi energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum.
Există riscul în continuare prezent al unei crize în alimentarea cu energie electrică
La acestea se adaugă riscul în continuare prezent al unei crize în alimentarea cu energie electrică, cauzat de lipsa unor rezerve suficiente de putere și energie pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum.
Potrivit hotărârii, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. dispune toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național.
Acestea includ creșterea producției din toate sursele disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului.
Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial în seara zilei de 28 octombrie 2026.
Informații de context
Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026 din cauza secetei severe de pe Dunăre.
În luna octombrie, nivelul a coborât dramatic – până la minus 259 cm, la doar 3 centimetri distanță de limita absolută de siguranță operațională (minus 262 cm).
Lipsa precipitațiilor reduce aportul hidroelectric.
Scurtarea zilelor și nebulozitatea afectează, de asemenea, producția fotovoltaică.
Prin urmare, România este nevoită să apeleze masiv la importuri pentru a acoperi deficitul.
