România continuă să piardă sume importante din cauza lipsei de flexibilitate a sistemului energetic național. Țara exportă energie electrică la prețuri foarte mici și este obligată să o reimporte la prețuri mult mai mari în orele de vârf, arată o analiză a președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Exemplul dureros cu Bulgaria
În luna aprilie 2026, România a exportat energie electrică către Bulgaria la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh. În același timp, în orele de vârf de seară, importa energie din Bulgaria la prețuri care au ajuns până la 250 euro/MWh.
Conform datelor prezentate de Chisăliță, România a importat energie din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane de euro.
Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.
„Nu contează cât produci, ci când produci”
Dumitru Chisăliță explică acest paradox prin lipsa de flexibilitate a sistemului energetic românesc:
„Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci.”
El subliniază că în noua economie a energiei, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent momentul și modul în care este utilizată energia.
România vs Bulgaria: diferența dramatică la stocare
Deși România are o capacitate instalată mai mare de energie regenerabilă (aproximativ 10.100 MW eolian și fotovoltaic) față de Bulgaria (aproximativ 6.700 MW), vecinii noștri au investit masiv în stocare.
Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, cu proiecte în dezvoltare pentru a ajunge la 10 GWh. România are doar aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.
Raportat la capacitățile regenerabile instalate, Bulgaria are o flexibilitate de aproximativ 30%, în timp ce România se află la doar 6%.
Consecințele lipsei de stocare
Potrivit expertului, lipsa capacităților de stocare duce la „canibalizarea economică” a energiei regenerabile. În orele de prânz, când producția solară este mare, prețurile scad foarte mult (uneori aproape de zero), iar energia este exportată ieftin. Seara, când consumul crește și solarul dispare, apar prețuri explozive și importuri scumpe.
„Fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică. Cu cât se instalează mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă la prânz valorează mai puțin.”
Chisăliță avertizează că această vulnerabilitate poate deveni chiar una geopolitică, deoarece controlul stocării va defini influența energetică în următorii ani.
Președintele Asociației Energia Inteligentă concluzionează că România produce multă energie verde, dar capturează prea puțină valoare din ea. Fără o abordare inteligentă și investiții masive în flexibilitate și stocare, țara riscă să aibă în continuare atât prețuri mari la energie, cât și vulnerabilități structurale majore.