Primul atelier din România care promovează conceptul de economie circulară a fost pus în funcţiune în urmă cu un an în comuna braşoveană Sânpetru, situată la o aruncătură de băţ de Braşov.
Această afacere, în valoare de 900.000 de lei, a fost pusă pe picioare cu fonduri europene nerambursabile (în proporţie de 98%, doar 2% a fost cota de cofinanţare din partea iniţiatorilor) şi are ca scop folosirea de materiale şi elemente din obiecte ieşite din uz sau stricate, pentru crearea de noi produse, fără să fie necesară reciclarea. Mai mult, noile obiecte sunt vândute mai departe.
Quib este dotat cu o imprimantă 3D, o mașină de gravat cu laser şi are amenajate zone speciale pentru prelucrarea lemnului, a metalului şi alta pentru confecții textile. Quib este un „proiect experiment”, care îmbină economia socială cu cea circulară.
A fost gândit de Ionuţ Ţaţa acum doi ani, după ce a organizat un workshop de economie circulară în Braşov. Atunci, şi-a dat seama că, la noi, nu există nimic pe această temă. Aşa că şi-a propus să devină un pionier al domeniului.
„De anul trecut, QUIB funcționează ca un makerspace – un atelier în care orice fabricant sau producător individual poate să vină pentru a-și construi produsele sale, fie ele din lemn, metal, textil sau plastic. În paralel, colaborăm cu designeri și arhitecți pentru a crea prototipuri sau obiecte de design personalizat pentru proiectele lor și încercăm să promovăm principiile economiei circulare – refolosirea de materiale pentru generarea de produse noi. Dar ceea ce ne propunem să facem aici este mai mare decât doar suma produselor care vor fi realizate aici. Am preluat o școală construită în secolul al XIX-lea, care stătea părăsită de câţiva ani buni într-un sat de lângă Braşov şi am decis să localizăm QUIB aici, pentru a reînvia această clădire. În sala de sport am amenajat atelierul şi în următorii ani vrem să transformăm corpul vechii școli într-un incubator de afaceri, cu birouri pentru startup-uri, spații pentru evenimente şi traininguri, dotat cu cele mai noi tehnologii”, ne spune Ionuţ Ţaţa, fondatorul Quib.
Ionuţ şi-a dorit un spaţiu în care designerii şi meşterii din întrega ţară să se poată întâlni, să poată dezvolta produse şi servicii de tipul cradle-to-cradle şi să stimuleze un tip de economie care, deocamdată, îi face pe investitorii şi pe antreprenorii români să zâmbească politicos.
Economia circulară este un tip de economie industrială care, datorită designului şi metodelor de producţie, nu generează deşeuri şi nu poluează mediul înconjurător.
CLICK pe poze pentru a se mări!
Designul cradle-to-cradle este o metodă de producţie conformă cu principiile economiei circulare, care foloseşte două tipuri de resurse: organice, care sunt biodegradabile, şi tehnice, care, deşi sunt sintetice şi nu sunt biodegradabile, nu sunt toxice şi pot fi refolosite sau reciclate. Cele două concepte, odată aplicate, pot contribui semnificativ la reducerea poluării asociate oricărei industrii.
De la cuib la Quib
„Un cuib este făcut, este construit, din produse, din bucăţele refolosite. Din crenguţe care sunt căzute din pom sau rupte de păsări din pom. Un cuib este construit, practic, din materiale refolosibile. Metafora aceasta mi-a plăcut foarte mult, de aceea am numit proiectul nostru Quib, pentru că vrem să refolosim materiale, vrem să dăm o nouă şansă materialelor, produselor care sunt scoase din uz. De asemenea, vrem să dăm o nouă șansă şi oamenilor care doresc o nouă profesiune, o nouă carieră, o nouă preocupare”, ne spune Ionuţ Ţaţa cum a ajuns la brand-ul Quib.
Adriana Cojocaru, managerul afacerii, spune că în Quib sunt găzduite și realizate proiecte diverse și complexe. Aici lumea poate vedea şi învăţa cum se poate face un scaun, cum se ia un palet uzat, se prelucrează materialul, iar apoi este proiectat și transformat în produs finit.
Practic, oamenii pot vedea cum din bucăţile de lemn murdare se îndepărtează stratul de suprafață până se ajunge la lemnul „sănătos” și sunt create alte produse. La Quib au fost făcute jucării pentru copii, veioze, mese, scaune pentru copii, cuiere, decorațiuni din lemn etc.
„Scopul acestui spațiu a fost încă de la început transformarea acestuia într-unul de creație, de realizare de obiecte și de punerea proiectelor în forme reale. Tranformăm ideile oamenilor în prototipuri și obiecte aplicabile în cele mai diferite domenii. Restaurăm și recondiționăm mobilier vechi, transformăm scaunele în suporți de laptop și dăm viață (sau altă formă, mai bine zis) oricărui alt obiect de care nu mai aveți nevoie. Cu alte cuvinte, tranformăm obiectele de care ați uitat în lucruri fără care nu vă puteți desfășura activitatea”, ne spune aceasta.
Practic, Quibul funcţionează ca un spațiu deschis de lucru, cu acces la imprimante 3D, maşini cu comandă numerică, mașini de gravat și utilaje de prelucrare a lemnului, metalului și a textilelor. Administratorii Quib se mândresc că au reutilizat 430 de tone de materiale.
Spațiu de creațiu pentru designeri și realizare a prototipurilor
Atelierul de la Sânpetru este gândit și pentru sprijinul designerilor, care pot să vină să își realizeze produsele lor prototip. De exemplu, mai mulți arhitecți din București le-au trimis prototipul lor și angajații din Quib le-au realizat.
În plus, le oferă designerilor şi meşterilor, contra-cost, un spaţiu de lucru şi acces la echipamente de producţie moderne şi costisitoare, dar şi instruire pentru a le folosi.
Două dintre proiectele materializate în colaborarea cu arhitecţi pe proiecte de amenajare este mobilarea unei grădiniţe şi a unei cafenele. De asemenea, tot cei de la Quib au realizat prototipuri pentru expoziţia Design Week şi au creat un model de casă ieftină, cu materiale sănătoase, care ar putea fi folosit pentru adăpostirea persoanelor defavorizate sau a refugiaţilor.
„Comunitatea maker-ilor a avut nevoie întotdeauna de un spațiu, unde să își pună ideile în aplicare. Asta am făcut noi la Quib, un loc unde toate elementele se potrivesc împreună, astfel încât ideile celor care își doresc să realizeze ceva, sunt puse în aplicare până la final”, ne-a explicat Bogdan Cojocaru, managerul tehnic al Quibului.
În acelaşi timp, angajaţii Quib confecţionează produse pe care le vând cu ocazii speciale, precum Crăciunul, Mărţişorul sau Paştele. Au produs brăduţi din lemn recuperat, mic mobilier şi obiecte de decor, lămpi din lemn şi din beton, bean bag-uri (fotoliile-sac) din material organice, mobilier urban pentru spaţii precum zona de promenadă a masivului Tâmpa şi un model de suport pentru laptop, din lemn.
O şansă pentru persoanele cu dizabilităţi
Proiectul în sine a fost pentru persoane din grupuri țintă – persoane cu dizabilități, familii monoparentale sau cu mulți copii, femei în situație de risc etc. Cei cinci angajați de la Quib se încadrează în aceste grupuri ţintă.
„Considerăm că diferența nu stă în dizabiltiăți, ci în abilități, Ei au nevoie de alte condiții și alt ritm de muncă, dar suntem puțini cei de pe piața muncii care le oferim un loc de muncă, unde să le și placă și să și realizeze ceva concret. Ei fac produsul cap – coadă. Li s-a asigurat calificarea profesională aici, de către noi”, a precizat Adriana Cojocaru.
Unul dintre brașovenii care au avut șansa să își găsească un loc de muncă la acest atelier este Claudiu Orbeciu. A lucrat ca tâmplar de întreținere la uzina Rulmentul, iar după ce s-a închis fabrica nu şi-a mai găsit de lucru, mai ales că are şi probleme de sănătate. Acum este bucuros că are un loc de muncă şi îşi poate întreţine familia.
Planuri de extindere şi diversificare pentru atelierul de economie circulară
În viitor, cei de la QUIB vor să mute atelierul din sala de sport în clădirea şcolii, care e de cinci ori mai mare şi pe care deocamdată o folosesc ca depozit de materie primă recuperată.
Acolo există în acest moment o încăpere în care usucă în mod natural cheresteaua udă, una în care depozitează bucăţi de saltele şi diverse tipuri de umpluturi pentru bean bag-uri, vreo 5-6 săli goale de clasă care vor deveni în viitor birouri sau spaţii pentru workshop-uri şi un pod din care se vede o bună parte din Sânpetru.
Pentru renovarea lor au însă nevoie de o nouă finanţare, iar echipa a început deja să lucreze în această direcţie.