Aneta Sava are picioare puternice şi un stil modern. Poza ei aminteşte de feţele marcate în monede antice, pe care apar imaginile împăraţilor romani şi greci. Gândirea ei este clarvăzătoare şi mişcările definite.
Poate ca siguranţa personală poate explica de ce ea a fost cea mai rapidă din familie. Aneta a fost o alergătoare talentată în tinereţe, pasiune de la care nu a renunţat nici în prezent. De fapt mărturiseşte că a fost fata alintată a familiei. Primele amintiri sunt vesele. Îşi aminteşte că practica sporturi şi multe jocuri în aer liber.
Părinţii ei au lucrat în industria oţelului şi, împreună cu fraţii săi, obişnuia să se joace în vagoanele vechi ignorând interdicţiile părinţilor. Aneta îşi reaminteşte că aceştia au fost câţiva ani fericiţi şi fără griji. Când a terminat şcoala primară, s-a mutat la Brăila, unde a trăit până a terminat liceul. În timpul anilor săi de şcoală, Aneta a trăit departe de casă, dar, pe vremea respectivă, era o tendinţă normală să mergi într-un oraş mai mare să studiezi, dacă erai dintr-un oraş mic sau de la ţară. În oraşele mai mari, facilităţile şi modul de predare erau mai avansate. Când a terminat liceul, s-a întors în oraşul său natal, unde a lucrat cinci ani, ca educatoare la creşă. A avut o viaţă fericită în comunitatea ei în aceşti ani, pe care şi-i aminteşte ca o învăţătură valoroasă. După această experienţă, a decis să se mute la Braşov, unde a urmat un curs de calculatoare. Ca mai toţi angajaţii din fabrici şi uzine comuniste, Aneta a participat la campanii de educare privind educaţia militară şi sănătate, oferite de guvernul acelor vremuri. În ciuda acestor experienţe, niciodată nu a renuntat la una dintre cele mai apreciate abilităţi ale sale: atletismul.
De fapt, Aneta a câştigat premiul întâi într-o cursă locală în Braşov, acum 22 de ani, la crosul 15 Noiembrie din Braşov. Am început să particip la competiţii la 57 de ani şi de atunci alerg în fiecare an la cros, cursa de 5 kilometri. Am peste 30 de medalii, premiul I la grupa mea de vârstă şi am avut ocazia să alerg atât la Crosul 15 Noiembrie, cât şi la olimpiadele braşovene şi crosul Hospice. Am întrebat-o când a fost cel mai greu, a zâmbit şi a răspuns că la început, pentru că atunci şi-a măsurat de fapt forţele şi a descoperit că la orice vârstă sportul înseamnă sănătate este egal cu vârstă lungă. Bineînţeles că a contat şi faptul că am făcut handbal de amatori în liceu. În fiecare an merg la cros să verific dacă mai rezist sau nu… imaginaţi-vă că anul acesta împlinesc 70 de ani!
Având în vedere trecutul Anetei, ne-am putea întreba dacă încă mai continuă în acelaşi ritm. Desigur ca da. L-a întâlnit pe George soţul ei în timp ce lucra. De atunci trăiesc o căsnicie lungă şi fericită, împreună cu fiul lor şi doi nepoţi. În prezent, Aneta are o viaţă activă, se implica în diverse activităţi în comunitatea locală, se întâlneşte cu alte persoane şi discută aspectele sociale sau politice.
Poveste: Carmen Blazquez. Traducere: Alexandra Răcureanu, Carmen Budileanu. Fotografii: Sercan Yilmaz
„Memorias da minha terra” este o iniţiativă de tineret transnaţională implementată de Asociația Colors și YUPI Famalicao și finanțată de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acțiune, care a facilitat contactul între generaţii ( tineri şi vârstnici ) şi culturi (portugheză şi română ), crescând totodată voluntariatul în rândul tinerilor, ca o oportunitate pentru auto-dezvoltare şi dobândire a unor noi competenţe.
În timpul proiectului două grupuri de tineri au pregătit diferite activităţi de timp liber pentru seniori în zonele Famalicão şi Braşov.
Broşura “Povești din patria mea” prezintă 6 poveşti de viaţă de la 6 seniori din Braşov, realizate de voluntarii Asociației Coloros, pe care newsbv.ro vi le prezintă. Poveștile seniorilor implicaţi în proiect vin ca o reamintire a faptului că viaţa este frumoasă şi plină de culori, la orice vârstă. Informații: www.plinideidei.ro, www.facebook.com/asociatiacolors.