Propunerea susținută de europarlamentari prevede reducerea emisiilor cu 87,5% până în 2035, față de nivelul de referință din 2021. Diferența ar urma să fie compensată prin utilizarea oțelului cu emisii reduse de carbon, produs în Uniunea Europeană.
În prezent, legislația europeană stabilește un obiectiv de reducere cu 100% a emisiilor pentru mașinile noi, începând din 2035. Dacă modificarea va fi aprobată în plen și în negocierile ulterioare, constructorii ar putea continua să comercializeze și modele cu motoare termice.
Asta ar putea include mașinile hibride plug-in și modele electrice cu autonomie extinsă. Nu înseamnă însă că orice mașină cu motor termic va putea fi vândută fără restricții. Producătorii vor trebui să respecte în continuare obiectivele de emisii aplicabile flotelor lor.
Cum ar funcționa noua țintă de emisii pentru mașini până în 2035
Compromisul susținut de principalele grupuri politice europene a fost convenit pe 20 octombrie. La acel moment, reprezentanții Partidului Popular European (PPE), ai socialiștilor (S&D) și ai grupului liberal Renew au susținut reducerea obiectivului de la 100% la 87,5%.
Mecanismul include un credit de 7,5 puncte procentuale pentru utilizarea oțelului cu emisii reduse de carbon, fabricat în Uniunea Europeană. Astfel, constructorii ar putea compensa o parte din emisiile asociate automobilelor produse.
Procentele se raportează la nivelul de referință din 2021. Ele nu reprezintă valori exprimate în grame de CO₂ pe kilometru.
Votul din comisia ENVI merge mai departe decât propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în decembrie 2025. Executivul european propusese atunci reducerea obiectivului de la 100% la 90%.
De ce vrea UE să ofere mai multă flexibilitate constructorilor auto
Relaxarea regulilor vine într-un moment dificil pentru industria auto europeană. Constructorii se confruntă cu o concurență tot mai puternică din partea producătorilor chinezi.
În plus, tranziția către automobilele electrice are ritmuri diferite de la o piață la alta. Costurile de producție și investițiile necesare electrificării pun presiune asupra companiilor.
Susținătorii flexibilizării urmăresc să ofere industriei mai mult timp și mai multe opțiuni tehnologice. În același timp, schimbarea ridică întrebări privind predictibilitatea regulilor pentru producătorii care au investit deja în electrificare.