Veste bună pentru locuitorii din zona Rupea-Hoghiz. Majoritatea deputaților a votat, ieri, împotriva proiecutului de Lege care prevedea, printre altele, și desființarea Judecătoriei Rupea, pe motivă că aici nu ar exista „înmcărcare”.
La vot, PNL a fost împotrivă, iar PSD a votat „pentru”. De data aceasta, opoziția a avut suficiente voturi pentru a bloca aceast proiect de lege organică. Menționăm și că raportul de la Comisia Juridică a fost negativ.
„Este a doua oară când reușesc să mă opun desființării Judecătoriei Rupea. Am avut un demers similar și în primul mandat. Este o mare realizare, având în vedere liberul acces al cetățenilor la justiție”, ne-a declarat deputatul Mihai Donțu, cel ca re a făcut mai multe interpelări pe această temă.
Liberalul a adus ca argumente în favoarea menținerii acestei instituții faptul că Judecătoria Rupea deserveşte ca şi competenţă teritorială aproximativ o treime din suprafaţa judeţului Braşov . Are arondate 12 comune plus oraşul Rupea unde îşi are sediul, deservind în total un număr de 39 de localităţi. Această zonă, compusă din cele 39 de localităţi situate în nord-estul judeţului, este una dintre cele mai sărace zone ale judeţului, în ciuda resurselor naturale şi culturale de care dispune. Potrivit datelor statistice, numărul de locutori care populează această zonă este de aproximativ37.500 de locuitori pentru o suprafaţă de 1.200 kilometri pătrați.
Distanțele care separă locuitorii acestei zone faţă de cele mai apropiate judecătorii în comparaţie cu Judecătoria Rupea sunt foarte mari, în medie cu peste 70-80 km, luând ca şi referinţă Judecătoria Făgăraş sau Judecătoria Braşov.
„În acest context, o eventuală desfiinţare a Judecătoriei Rupea ar fi condus în primul rând la îngrădirea indirectă a locuitorilor acestei zone la actul de justiţie. Distanţele foarte mari coroborate cu gradul de sărăcie al locuitorilor zonei, precum şi lipsa mijloacelor de transport regulat (curse auto sau tren) ar fi fost un impediment major pentru locuitorii acestei zone defavorizate să aibă acces la actul de justiţie, în situaţia în care orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime“, ne-a declarat Donțu.