Industria județului Brașov acum 100 de ani

Industria în Comitatul Brașov/Brasso/Kronstadt în Imperiul Austriac și de la 1867 în Regatul Maghiar:
1859: 15 fabrici;
1871: 25 fabrici;
1873: 40 fabrici;
Recensământul din 1869 arată ponderea ridicată a sectorului industrial, cu ramuri precum pielăria, textilele, hârtia, prelucrarea metalelor, pietrei şi lemnului, construcţiile, chimia, cu aproximativ 3.000 de muncitori şi 1.600 de întreprinzători, la o populaţie de circa 27.000 de locuitori. La acea dată, populaţia ocupată în industrie era, în Braşov, de aproape 5 ori mai mare decât cea din agricultură şi de circa 7 ori mai numeroasă decât aceea care se ocupa cu comerţul.
În 1901 existau deja 22 de fabrici de primă importanță pentru Regatul Maghiar și pentru imperiul dualist în general, care aveau 1.510 muncitori;
În 1911 în comitatul Brașov existau 49 de fabrici cu peste 5.000 de muncitori. Se produceau motoare pe abur, diesel, turbine pe apă, stăvilare, mașini de morărit, ascensoare, mașini de semănat, mașini de tors, pompe, cazane, se reparau locomotive și vagoane.
Dintre fabricile importante înființate în Imperiu:
–1823: Michael Scherg din breasla postavarilor înființează prima fabrică de postav pe Strada Nouă.

–1833: Se înființează Fabrica de Scule Teutsch.  Inițial sub forma „Turnatoria de clopote” infiintata in anul 1833 de Iosef Frantz Teutsch, cu sediul in Brasov, pe ulita Targul Boilor, devenita acum Diaconul Coresi la nr. 6, în 1882 firma achiziționează primul strung pe abur, în 1894 va achiziționa un grup de clădiri pe Str. Gării 12 (azi Iuliu Maniu) unde se va concentra pe prelucrări mecanice pe lângă vechea turnătorie existentă, iar în anul 1908 se extinde pe amplasamentul cunoscut mai târziu ca IUS, pe actuala Str. Hărmanului 58.

–1851: prima rafinărie de petrol. În anul 1878 în Brașov erau 6 rafinării. Tot în 1878 este înființată Fabrica de Produse Petroliere „C.G. Ioannides”, pe str. Gării (actualmente Iuliu Maniu); În anul 1888, „Prima societate transilvană a petrolului”, pentru care s-au asociat „fabricanţii de petrol” din Braşov în parteneriat, cu firme din Budapesta, a construit în piaţa Gării, pe fostul teren al familiei Gmeiner, trei rezervoare mari şi alte dispozitive necesare pentru o rafinărie de produse petroliere. Societăţii petrolului i s-a permis de asemenea să creeze o legătură între fabrica sa şi calea ferată principală printr-o linie ferată amplasată astfel încât traversează drumul rutier, precizează Eduard Gusbeth, în „Sanitätswesen in Kronstadt im Jahre 1888“. Rafinăria Transilvană de Petrol (Siebenbürger Petroleum-Raffinerie AG Budapest) realizează o investiţie consistentă pentru acele vremuri şi, în doar câţiva ani, construieşte pe terenul său numeroase clădiri care adăposteau zona de producţie/rafinare, furnale, rezervoare pentru produse petroliere, locuinţe pentru muncitori, diverse depozite, infrastructură proprie de cale ferată şi expediţie.

– 1864: fabrica de postav Wilhelm Tellmann Brașov, de pe actuala Str. Avram Iancu;

–1865: prima moară mecanică înființată de Albert Seewald pe actuala Str. Mihai Viteazu;
–1867: are loc Compromisul Austro-Ungar. Vechiul Imperiu Austriac este împărțit între părțile austriece (Cisleithania) sub care rămâne Bucovina  și părțile Regatului Maghiar (Transleithania). Ardealul și Banatul revin Regatului Ungariei;
–1880: pe str. Laterală (A. Iancu), se deschide o nouă „moară sistematică”, botezată „Martin Fromm şi fiii”. Actualmente, face parte din compania Vel Pitar;

–1880: fabrica de mașini Frații Schiell. Avea turnătoria de fontă, un cuptor Siemens Martin, un cuptor electric, două cubilouri pentru prelucrat oțel. Producția era formată din: fontă, piese forjate, mașini de morărit, turbine de apă, unelte pentru industria petrolieră. Inițial a avut niște ateliere în Șchei.

–1881: Fabrica Scherg își construiește noua clădire pe care azi o știm sub numele Carpatex;

–1889: Fabrica de Zahăr Bod unde se înființează și Colonia Bod, în preponderență cu muncitori maghiari. În 1910 producea 1.100 tone/zi și avea deja 1.200 de muncitori. Azi în faliment.

–1890: Fabrica de Celuloză Zărnești Kronstadter Papierstoff Fabrik A.G. Are peste 1.000 angajați înainte de WWI.

–1891: fabrica de ciment H. Kugler, devenită ulterior Temelia;

–1899: prima fabrică de Ciocolată Hess.

–1892: concernul Friedrich Czell și Fiii cumpără distileria de la Dârste și înființează fabrica de bere Czell, care este distrusă de armata română în 1916, reconstruită ulterior;

–1893: frații Schmidt înființează prima fabrică de cărămizi care ulterior va fi cunoscută sun numele “Răsăritul”;

–1896: Fabrica Miess are 7 ateliere de tăbăcărie care în 1901 se unesc sub denumirea Aurora, apoi va deveni fabrica TIMPURI NOI, din 1991 TAMIV care se mută în Ghimbav.

–1911: fabrica de țigle și teracote Schmidt, apoi PREFA;

*comitatul Brașov era mult redus ca suprafață față de actualul județ Brașov. Zărneștiul era în comitatul Făgăraș la 1890 după cum se poate observa în harta de mai jos.