Ministerul Afacerilor Interne (MAI) trage un semnal de alarmă, la începutul noului an școlar, cu privire la un fenomen care atrage tot mai mulți adolescenți: „Urbex” sau explorarea clădirilor abandonate. Autoritățile avertizează că, dincolo de adrenalină și imaginile spectaculoase distribuite pe rețelele sociale, aceste locuri pot ascunde pericole reale.
Fenomenul Urbex, termen provenit din expresia engleză „urban exploration”, presupune explorarea unor locuri abandonate sau neutilizate, precum fabrici, case, hoteluri și alte clădiri.
Pentru mulți adolescenți, astfel de explorări reprezintă o aventură, o provocare sau o modalitate de a realiza fotografii și videoclipuri pentru rețelele sociale. Ministerul Afacerilor Interne avertizează însă că o clădire abandonată nu este automat și un loc sigur pentru vizitare.
MAI: Clădirile abandonate pot ascunde pericole grave
Autoritățile atrag atenția că explorarea unor imobile abandonate poate duce la accidente grave, din cauza provocărilor Urbex. Scări instabile, planșee deteriorate, geamuri sparte, gropi, obiecte periculoase sau structuri aflate în stare avansată de degradare sunt doar câteva dintre riscurile la care se pot expune tinerii.
„Ești părinte de adolescent? Atunci e foarte posibil să fi auzit deja de urbex. Și, dacă te întrebi ce mai înseamnă cuvântul ăsta, te lămurim noi. Urbex vine de la «urban exploration» și înseamnă explorarea unor locuri abandonate, fabrici, case, hoteluri sau alte clădiri care pot părea interesante, după orele de la școală. Doar că aceste locuri pot ascunde scări instabile, geamuri sparte, gropi sau alte pericole”, au transmis reprezentanții MAI.
Părinții, sfătuiți să discute cu adolescenții despre Urbex
Ministerul Afacerilor Interne le recomandă părinților să vorbească deschis cu copiii lor despre fenomenul Urbex.
Potrivit autorităților, este important ca adolescenții să înțeleagă faptul că popularitatea unui trend sau dorința de a obține o fotografie spectaculoasă nu justifică asumarea unor riscuri.
„În primul rând, vorbește cu copilul tău. Ascultă-l cum îți va spune că doar explorează, că este cool și că toți fac asta. Apoi explică-i că o clădire abandonată nu este și sigur de vizitat”, au precizat autoritățile.
MAI subliniază că unele dintre aceste imobile pot fi instabile, iar accesul în anumite zone poate fi interzis.
„Nicio poză nu merită un risc”
Rețelele sociale contribuie la popularitatea fenomenului, iar imaginile realizate în clădiri abandonate pot transforma explorarea urbană într-o provocare pentru adolescenți.
Autoritățile atrag însă atenția asupra pericolelor care nu sunt întotdeauna vizibile în imaginile publicate online.
„Ai auzit de urbex? Copilul tău probabil da. Clădiri abandonate, adrenalină, clipuri «cool». Dar și pericole reale. Spune-i simplu: nicio poză nu merită un risc”, au transmis reprezentanții MAI.
Recomandări pentru părinți din partea autorităților pentru a preveni tragedii din cauza Urbex
Ministerul Afacerilor Interne îi încurajează pe părinți să discute cu adolescenții despre riscurile explorării clădirilor abandonate și să îi ajute să înțeleagă consecințele unor decizii luate sub influența anturajului sau a provocărilor online.
Autoritățile subliniază că tinerii nu trebuie să își pună viața în pericol pentru a demonstra ceva în fața prietenilor sau pentru a obține imagini spectaculoase pentru rețelele sociale.
De asemenea, în cazul în care o persoană observă o situație de urgență sau un accident, trebuie apelat numărul unic de urgență 112.
Fenomenul Urbex poate părea pentru adolescenți o aventură inedită, însă autoritățile avertizează că o explorare într-o clădire abandonată se poate transforma, în doar câteva secunde, într-un accident grav.
Andreea Voicu – Psiholog clinician și educațional: Adolescentul să învețe să pună propria siguranță înaintea unei provocări
Andreea Voicu – Psiholog clinician și educațional din Brașov, spune că „Pericolul nu este că adolescentul caută aventura, ci momentul în care aventura devine mai importantă decât propria siguranță. La această vârstă există curiozitate, dorința de a încerca lucruri noi și nevoia de a fi acceptat de grup. Dacă adăugăm și rețelele sociale, unde o fotografie sau un videoclip spectaculos pot aduce rapid atenție și apreciere, riscul poate trece foarte ușor pe planul al doilea. Adolescenții pot ști că există un pericol, dar asta nu înseamnă că îl și evaluează corect în momentul în care trebuie să ia o decizie”.
Specialistul brașovean spune că, pentru părinți, mesajul trebuie să fie mai mult decât „nu ai voie”.
„Este important să vorbească deschis cu adolescentul, să afle ce îl atrage la astfel de experiențe și să îl ajute să se gândească la consecințe. Întrebarea „Ce se poate întâmpla dacă lucrurile nu merg așa cum îți imaginezi?” poate fi mai utilă decât o interdicție spusă fără explicații. Până la urmă, obiectivul este ca adolescentul să învețe să pună propria siguranță înaintea unei provocări, a presiunii grupului sau a unei fotografii bune pentru social media”.
Concret, părinții pot discuta cu adolescenții pornind de la situații reale, nu doar de la avertismente generale. Pot folosi exemple documentate, mărturii ale unor persoane care au fost implicate în accidente sau, cu atenție și fără imagini traumatizante, materiale care arată consecințele reale ale unor astfel de explorări.
„Uneori, un caz real poate face pericolul mult mai ușor de înțeles decât simplul „ai grijă, este periculos”. Important este ca părintele să nu folosească aceste exemple doar pentru a provoca frică, ci să continue discuția: „Ce observi aici?”, „Ce ar fi putut face diferit?”, „Tu ce ai face dacă prietenii tăi ar continua, iar tu ai simți că este periculos?”. În felul acesta, adolescentul nu rămâne doar cu imaginea unui accident, ci este ajutat să se gândească la propriile alegeri și la modul în care poate reacționa într-o situație reală”, concluzionează Andreeaa Voicu.