O lume întreagă a asistat cu sufletul la gură, am putea spune, la alegerile din Statele Unite ale Americii. Ingredientele alegerilor au fost la înălțime, acuzații de ambele părți, declarații incendiare, proteste publice. Și totuși în final America a ales un nou Președinte.
Va fi interesant de urmărit evol0uția acestuia la Casa Albă, felul în care își va pune amprenta pe istoria lumii, dar mai ales și poate cel mai important cum îl va percepe propriul lui popor pe noul Președinte. Și cum își va alege el prietenii…
Trăim vremuri extrem de interesante în care valorile milenare ale societății omenești sunt zguduite din temelii.
Așa am ales să scriu despre prietenie.
De la vârsta la care mergem la grădiniță începem să ne alegem prietenii, companionii de joacă, dar ne și delimităm de cei pe care nu îi agreăm. Așa încet, încet se pun bazele relațiilor interumane.
Acestea stau de fapt la baza sănătății noastre sociale.
Grădinițele și creșele au importanta sarcină de a ne învăța să ne jucăm, să fim împreună, să începem să înțelegem cine ne sunt prietenii cu adevărat.
Mai târziu școala, cu toate neajunsurile ei, va duce mai departe această necesitate profund umană de a lega prietenii. În timp ce scriu, mă gândesc să vă invit, să ne aducem aminte cum erau pauzele pentru noi. Momentul întâlnirilor între diferitele grupuri, momentul strângerilor de mâini pe furiș, momentul primelor săruturi la adăpostul porților înalte sau al copacilor, sau poate de ce să nu fim drepți momentul unic al primului fum de țigară.
Toate, dar toate fac parte din ceea ce ne definește ca oameni.
Mai mult prietenia, este aceea care ne dă putința de a trece peste diferitele noastre suferințe mai mari sau mai mici. Prietenii sunt acei oameni care sunt alături de noi ascultându-ne, certându-ne, ajutându-ne să ne ridicăm atunci când suntem jos. Tot ei sunt cei care ne văd așa cum suntem și mai ales ne acceptă. Și noi pe ei. Prietenii îi poți număra pe degetele unei mâini dar poți conta pe ei o viață.
Ceea ce ne-a răpit pandemia este cumva putința de a ne comporta normal față de ei și față de noi.
Personal am noroc de câteva prietene bune care sunt și mi-au fost mereu alături, care s-au comportat și în aceste vremuri, cu deplină normalitate continuând să ne vedem și să ne întâlnim, să povestim și să ne plimbăm,să ne bem cafeaua și să mâncăm la restaurant toate împreună.
Starea aceasta de normal într-o lume în plină schimbare, ne-a ajutat pe fiecare dintre noi, să trecem peste ceea ce ne era greu.
Cu tristețe mă uit în jur și văd cum teama și frica pune stăpânire pe sufletele noastre si înlătura prietenia și solidaritatea umană. Nu cred că trebuie să lăsăm să se întâmple acest lucru.
Cred că numai noi putem găsi în noi puterea de a ne reîmprieteni cu noi înșine, de a avea puterea să ne plimbăm cu prietenii noștri.
Mă uit la copiii noștri cei care au apucat să se bucure de pauze, de joacă, de prieteni și ma gândesc că este greu să le înfrângi spiritul.
Cred în continuare în puterea prieteniei și în puterea de a ne fi alături.
Omenirea a trecut prin mari războaie și pandemii și cu toate acestea a găsit în ea mereu puterea de a renaște.
Când nimeni nu mai credea că vom scăpa de Dictatură am găsit puterea să ne desprindem de ea să reîncepem să trăim. Dar și atunci ne întâlneam cu prietenii noștri măcar la un nechezol și un banc cu Bulă.
Libertatea aduce prietenia și deschiderea, înțelepciunea acceptării diversității. Așa sună esența discursului noului Președinte ales al SUA.
Sunt sigură că fiecare vom găsi în noi puterea să ne contiuăm prieteniile, să ieșim să ne bucurăm de lumina și căldura soarelui de toamnă și iarnă alături de prietenii și de familiile noastre.
Vă doresc o saptămână plină de prieteni buni alături de dvs. la plimbare, la joaca prin parc, la telefon. Prieteni reali, nu virtuali, căci cei reali, profund umani vă vor fi mereu aproape.
- Conf. Dr. Oana Falup
- medic sef Pediatrie 1,spitalul Clinic pentru Copii Brașov
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!