Cum protejăm urechile copilului și bebelușului la decolare și aterizare? Explicațiile medicului pediatru Ingrid Tănase

Călătoria cu avionul poate fi o provocare pentru părinții care au copii mici, în special în timpul decolării și aterizării. Schimbările de presiune pot provoca copilului senzația de urechi înfundate sau disconfort.

Medicul pediatru Ingrid Tănase, invitată în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, a explicat de ce apar aceste neplăceri și ce pot face părinții pentru a-i ajuta pe cei mici.

Potrivit medicului, problema este legată de existența unui canal care face legătura între urechea medie și gât.

„Problema cu călătoriile cu avionul și cu copilașii foarte mici este faptul că noi avem un conduct în ureche care face o legătură între urechea noastră medie și gât.”

Ingrid Tănase a explicat că același mecanism este responsabil și pentru senzația de urechi înfundate pe care o resimt adulții în timpul zborului.

De ce ni se înfundă urechile când decolăm și aterizăm?

Schimbările de presiune din timpul zborului pot fi resimțite la nivelul urechii. După cum explică medicul pediatru Ingrid Tănase, adulții reușesc de obicei să reducă această senzație prin gesturi simple care presupun înghițirea.

„De aceea, și noi, ca adulți, ni se înfundă urechile când decolăm și când aterizăm.”

În cazul adulților, disconfortul se poate rezolva, de regulă, prin câteva înghițituri de apă, sugerea unei bomboane sau mestecarea gumei.

„Treaba care se rezolvă de obicei ca adult luând câteva guri de apă sau sugând o bomboană sau mestecând gumă”, a explicat Ingrid Tănase.

La bebeluși și la copiii foarte mici, aceste metode nu pot fi aplicate în același mod. De aceea, medicul recomandă ca părinții să îi ajute să înghită.

Ce îi oferim bebelușului la decolare și înainte de aterizare?

Pentru bebelușii care călătoresc cu avionul, biberonul poate fi o soluție practică în momentele în care apar schimbările de presiune.

Ingrid Tănase explică faptul că bebelușul poate fi hrănit din biberon după decolare sau înainte de aterizare, astfel încât actul de înghițire să contribuie la echilibrarea presiunilor.

„Pentru că pe copii nu putem să îi îmbunăm cu treburile astea, de obicei le asigurăm un biberon din care să îl mănânce cel puțin după decolare sau înainte de aterizare ca să înghită, ca să își echivaleze presiunile între ureche și gât.”

Așadar, pentru părinții care călătoresc cu un bebeluș, este util să aibă biberonul pregătit pentru momentele-cheie ale zborului.

Când este util biberonul în avion?

Potrivit explicației oferite de Ingrid Tănase, momentul important este cel în care copilul poate înghiți în timpul schimbării presiunii după decolare; înainte de aterizare și în special în perioada în care copilul resimte modificarea presiunii din timpul zborului.

Scopul este ca bebelușul să înghită, contribuind astfel la egalizarea presiunilor dintre ureche și gât.

Ce facem dacă bebelușul are disconfort la ureche după zbor?

Uneori, copilul poate părea incomod după călătoria cu avionul. În această situație, părinții trebuie să observe comportamentul copilului și eventualele semne de disconfort.

Ingrid Tănase a explicat în emisiune că, în cazul în care copilul pare să aibă un anumit disconfort după călătoria cu avionul, pot fi folosite picături pentru urechi pentru a reduce inflamația produsă în timpul decolării sau aterizării.

„Dacă vedem că după ce am avut o călătorie cu avionul, copilul pare să fie incomod sau pare să aibă un fel de disconfort, putem să-i punem niște picături în urechiușe ca să reducem inflamația care s-a produs în momentul decolării sau aterizării”, a spus medicul pediatru Ingrid Tănase.

Important: această informație reprezintă declarația medicului în cadrul emisiunii. Administrarea oricărui produs medicamentos unui copil trebuie făcută ținând cont de vârsta acestuia și de indicația medicală.

Răul de mișcare la copii: ce este kinetoza?

În cadrul aceleiași discuții, Ingrid Tănase a explicat și problema răului de mișcare, cunoscut sub numele de kinetoză, care poate apărea în timpul deplasărilor cu mașina sau în alte situații în care organismul percepe mișcarea.

Potrivit medicului pediatru, kinetoza apare pe fondul unor stimuli contradictorii la nivelul creierului.

„Ideea este că kinetoza apare cumva din cauza unor stimuli contradictorii din nivelul creierului, în sensul că urechea noastră simte că ne mișcăm și că suntem instabili, dar ochii noștri văd altceva.”

La copiii mici, situația poate fi și mai dificilă, pentru că aceștia nu privesc întotdeauna pe geam și pot vedea mai degrabă stabilitatea scaunului în care stau.

„În cazul celor mici, a scaunului. Ei nu văd prea mult pe geam.”

Astfel, informațiile transmise de sistemul vestibular și cele primite prin intermediul văzului nu sunt întotdeauna concordante, iar acest conflict poate favoriza apariția senzației de rău de mișcare.

Ce facem dacă celui mic i se face rău în timpul călătoriei?

Atunci când copilului i se face rău în timpul deplasării, medicul pediatru Ingrid Tănase spune că este important ca părinții să oprească, atunci când acest lucru este posibil.

„Nu putem să facem altceva decât să ne oprim de fiecare dată când copilul se simte rău.”

Dacă micuțul varsă, recomandarea explicată de medic este ca părinții să îi ofere timp să își revină, să îl schimbe dacă este necesar și să îi ofere o cantitate mică de apă.

„Dacă varsă, putem să-i oferim antiemetice.”

Ingrid Tănase a precizat că anumite produse pot fi administrate și profilactic, în funcție de situație.

„Și acestea putem oferi și, cumva, profilactic.”

Pot fi folosite produse naturale pentru răul de mișcare?

În discuția despre kinetoză, medicul pediatru a menționat și existența unor produse naturale care pot fi folosite pentru prevenirea grețurilor și vărsăturilor.

Printre exemplele oferite de Ingrid Tănase se numără acadelele cu ghimbir.

„Sunt inclusiv, nu știu, acadele cu ghimbir și produse naturale care să prevină greața și vărsăturile.”

Prin urmare, părinții care știu că micuțul are probleme cu răul de mișcare pot discuta din timp cu medicul despre variantele potrivite pentru copil.

Ce facem după ce copilul a vărsat în mașină?

În cazul în care copilul ajunge să verse, Ingrid Tănase recomandă ca părinții să nu continue imediat călătoria.

Pașii descriși de medic sunt simpli:

1. Oprirea mașinii.
2. Schimbarea copilului, pe cât posibil.
3. Oferirea unei guri de apă.
4. Așteptarea până când copilul se simte din nou pregătit.
5. Reluarea drumului după ce starea copilului s-a îmbunătățit.

„Dar dacă copilul varsă, nu avem altceva de făcut decât să ne oprim, să-l schimbăm pe cât posibil, îi oferim o guriță de apă și repornim la drum când acesta se simte pregătit”, a explicat medicul pediatru Ingrid Tănase.

Cum pregătim copilul pentru o călătorie cu avionul?

Din explicațiile oferite de medicul pediatru Ingrid Tănase rezultă câteva aspecte practice pe care părinții le pot avea în vedere înaintea unei călătorii.

Pentru bebelușul care călătorește cu avionul, părinții pot pregăti biberonul pentru momentele de după decolare și înainte de aterizare, astfel încât copilul să poată înghiți.

Pentru copilul care suferă de kinetoză, este important ca părinții să fie atenți la primele semne de rău și să fie pregătiți să facă o pauză atunci când este necesar.

În cazul vărsăturilor, copilului i se poate oferi o gură de apă și i se poate permite să își revină înainte de continuarea călătoriei, conform explicațiilor oferite de medic.

Concluzie: biberonul poate ajuta bebelușul la decolare și aterizare

Cum protejăm urechile copilului în avion? Potrivit medicului pediatru Ingrid Tănase, pentru copiii foarte mici este importantă înghițirea în momentele în care se modifică presiunea, iar biberonul poate fi folosit pentru a-l ajuta pe bebeluș să înghită după decolare sau înainte de aterizare.

În ceea ce privește răul de mișcare la copii, medicul explică faptul că acesta apare ca urmare a unor stimuli contradictorii între ceea ce percepe urechea și ceea ce văd ochii. Dacă micuțului i se face rău, este importantă oprirea călătoriei, schimbarea lui dacă este nevoie, oferirea unei guri de apă și reluarea drumului după ce copilul se simte pregătit.

Declarațiile au fost făcute de medicul pediatru Ingrid Tănase în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, pe care o puteți urmări integral AICI!

Notă: Articolul reproduce și explică informațiile oferite de medic în cadrul emisiunii. Informațiile au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandarea individualizată pentru copil.