Zeci de medici au fost trimiși recent în judecată, la nivel național, pentru o fraudă de 2 milioane de lei, prin eliberarea de reţete false. Este vorba despre o mică parte din zona gri a pieței farmaceutice, zonă care ajunge la aproape 200 milioane de euro.
Este vorba despre companiile farmaceutice, care încearcă să-și vândă produsele, în condițiile în care acestea sunt slăbite de restricțiile legislative și de obiceiurile autohtone precum taxa clawback sau termenele de plată mult prea lungi. În acest context, se fac oferte de nerefuzat medicilor pentru ca produsele lor să fie cumpărate de clienţi.
Surse credibile din piață indică comisioane de 5%-10% din preţul medicamentului prescris „la mica înțelegere“, pentru medici, care raportate la valoarea pieței de medicamente prescrise pe rețetă și OTC (Over The Counter) ajung la 140 mil. euro anual. La acestea se adaugă „atenții” de aproximativ 5 milioane de euro și sponsorizări de circa 47 mil. euro a deplasărilor la diverse congrese medicale, a căror organizare este un business în sine, scrie Capital.
Practica nu e nouă şi există dovezi. Mari companii farmaceutice, precum GSK, Johnson&Johnson şi Beaufour Ipsen, au primit amenzi uriaşe pentru oferirea de stimulente medicilor din mai multe ţări, între care şi România, în schimbul prescrierii preferenţiale a medicamentelor.
„Medicul este obligat să scrie substanţa activă, însă în cazuri justificate poate prescrie şi denumirea comercială. Dar nimeni nu verifică cât de justificată este prescrierea“, spune Maria Botezatu, președinta Colegiului Farmaciștilor (CF) din Brașov, care a semnalat de mult timp derapajele din breaslă.
Piaţa stimulentelor este întreţinută şi de o relaţie solidă care s-a dezvoltat între medici și farmaciști, care împart comisionul primit de la companiile farmaceutice. „Atunci când nu există o asemenea înțelegere, compania poate pierde ce a investit în medic, pentru că pacientul merge cu o rețetă de la medic la farmacie, iar farmacistul, care știe că are un stoc uriaș și nereturnabil de la distribuitor, îi recomandă altceva din acest stoc“, spune reprezentantul medical. Colaborarea dintre medic şi farmacist nu este deontologică, dar medicul are o scuză pentru a recomanda pacientului să meargă la o anumită farmacie, spune vicepreședinta Colegiului Farmaciștilor, Clara Popescu. „Dacă lucrează bine cu acea farmacie, el poate să o recomande pacientului. Credem totuşi că aceasta scuză este folosită deseori ca un paravan“.
Bănuieli a avut și are în continuare și președinta CF Brașov: „Îmi doresc să aduc dovezi, dar din păcate nu sunt sprijinită. Unii pacienți spun că și-au ridicat medicamentul direct din cabinet, dar nu vor să dea în scris, deoarece le este teamă că nu mai primesc altă dată nimic, iar unii dintre ei spun că medicul le indică farmacia, iar dacă nu merg acolo, nu mai primesc luna viitoare rețeta“.
Pe lângă comisioane, medicii mai beneficiază de excursii deghizate în congrese medicale, sub umbrela dezvoltării profesionale, spune reprezentantul medical. În 2013, agenda medicilor este plină: vor fi 88 de congrese medicale, dintre care 10 în locaţii exotice precum Bali sau Riviera Franceză sau staţiunile de lux din Turcia. Doar participarea costă în medie 500 de euro. CMR nu condamnă participarea medicilor la aceste congrese, considerând că pentru medici poate fi o modalitate de a-și îmbunătăți cunoștințele medicale. Granița dintre vacanță și deplasare de serviciu este foarte subțire.
„Salariile mici ale medicilor nu pot justifica renunțarea la principiile etice și morale pentru beneficii conjuncturale. Mai mult, privind spre veniturile medicilor, nu doar spre salarii, vom constata că foarte mulți, în special cei din zonele urbane mari, au un standard de viață peste medie“, spune dr. Marius Geantă, general manager KOL Medical Media.
Pe de altă parte, reprezentantul medical, care a lucrat și ca medic, ia apărarea breslei: „Înainte de a fi specialiști, medicii sunt oameni și sunt supraîncărcați, nu mai fac față, prost plătiți, iar acuzele vin din toate părțile. Când lucrurile acestea scapă de sub control, tentațiile sunt mari și este de înțeles de ce caută beneficii dincolo de munca pe care o prestează“.
Mai multe pe această temă citiți pe Capital.