Tot mai multe spitale din România se confruntă cu un deficit acut de medici, situație care afectează direct organizarea gărzilor atât în Unitățile de Primiri Urgențe, cât și în secțiile cu activitate continuă.
În acest context tensionat, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că reorganizarea sistemului de gărzi se amână, deoarece depinde de adoptarea bugetului de stat și de discuțiile privind posibile reduceri de 10% din cheltuielile din domeniul sanitar.
Nemulțumirile din sistem au escaladat, iar sindicaliștii anunță declanșarea grevei generale, acuzând atât lipsa personalului, cât și diminuarea unor drepturi salariale.
Gărzi de 30 de ore, peste limitele europene
În prezent, există medici care ajung să lucreze gărzi de 30 de ore sau chiar mai mult, în condițiile în care normele europene prevăd un maximum de 12 ore. Suprasolicitarea este resimțită nu doar de cadrele medicale, ci și de pacienți.
Medicii reclamă epuizarea fizică și psihică, lipsa normării corecte a timpului de lucru și faptul că, în multe spitale, sunt puși în situația de a lua decizii critice singuri, la ore târzii din noapte, în condiții de presiune extremă. În paralel, pacienții se plâng de timpii mari de așteptare în UPU și de consultații făcute în grabă, într-un sistem sufocat.
Reforma promisă: gărzi de 12 sau 18 ore, dar în funcție de buget
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat intenția de a reorganiza sistemul de gărzi, astfel încât acestea să fie limitate la 12 sau 18 ore, în funcție de specificul spitalului și de resursa umană disponibilă. De asemenea, ar urma să fie introduse gărzi la domiciliu, de monitorizare și de urgență, plătite diferențiat.
Totuși, promovarea pachetului legislativ este condiționată de adoptarea bugetului și de clarificarea fondurilor pentru cheltuielile de personal din spitale. Ministrul s-a declarat împotriva unei reduceri de 10% a bugetului salarial din sănătate și a susținut introducerea plății pe performanță, argumentând că sistemul sanitar nu poate fi tratat identic cu alte instituții publice.
Potrivit acestuia, pachetul legislativ este finalizat, însă nu poate fi promovat până nu există certitudini privind alocările bugetare pentru resursa umană.
Sindicatele anunță greva generală
Nemulțumirile nu se limitează la problema gărzilor. Sindicatele acuză pierderea unor drepturi, precum indemnizația de hrană, voucherele de vacanță și diminuarea unor sporuri.
Iulian Pope, președintele Sanitas, avertizează că, în cazul în care proiectele de reformă vor fi adoptate simultan cu reducerea bugetului de salarii, angajații ar putea suferi o „reducere dublă”. Sindicaliștii susțin însă limitarea gărzilor la 12 ore, pe care o consideră o măsură de umanizare a sistemului.
La rândul lor, reprezentanții Solidaritatea Sanitară au notificat guvernul cu privire la intenția de a declanșa greva generală, în lipsa unor soluții concrete.
Sistemul sanitar, la un punct critic
Criza actuală scoate la iveală o problemă structurală: deficitul de personal medical din spitale, presiunea bugetară și lipsa unor măsuri coerente pe termen lung. În timp ce spitalele funcționează la limită, medicii sunt suprasolicitați, iar pacienții resimt direct consecințele.
Decizia privind reorganizarea gărzilor și finanțarea sistemului sanitar va depinde de adoptarea bugetului de stat, însă tensiunile cresc de la o zi la alta. În lipsa unui compromis rapid, sistemul medical riscă să intre într-o perioadă de blocaj major, cu efecte directe asupra actului medical și a siguranței pacienților în spitale.