Statul își numără portofoliul cu voce tare. Tot din notă vine și cifra care spune mai mult: 533 de companii (28,5%) nu și-au depus la timp situațiile financiare. Ce nu se raportează nu se clasifică. Diagnoza vine înaintea deciziei.
Analiza realizată de Oana Petrescu, vicepreședinte AMEPIP, acoperă cinci zile de evoluții pe două niveluri: portofoliul național al companiilor de stat și realitatea de la nivelul fiecărei societăți.
Companiile de stat, văzute ca portofoliu
Vicepremierul a prezentat Guvernului analiza companiilor din perimetrul Legii 48/2025. Potrivit notei, 1.098 din 1.868 trec de criteriile de analiză, iar fiecare autoritate tutelară trebuie să justifice de ce ține statul compania.
Cele 533 de companii care nu au raportat la timp nu formează un bloc unitar. O parte sunt deja în insolvență sau în diverse stadii de dizolvare și ies din perimetrul monitorizării de performanță. Restul sunt companii active care pur și simplu nu au depus situațiile financiare la termen – și acestea reprezintă problema reală de guvernanță. O companie activă pe care acționarul nu o poate evalua nu poate fi nici clasificată, nici decisă. Prima măsură de restructurare este, banal, raportarea la termen.
Rațiunea deținerii trebuie stabilită înaintea clasificării: întâi de ce ține statul compania (serviciu public, activ strategic sau participație comercială), apoi ce face cu ea.
Oana Petrescu spune că programul de guvernare propus miercuri dă reformei forma cea mai explicită de până acum: selecție pe competență după standardele OCDE (asumate prin PNRR), indicatori care leagă salariul și funcția de rezultate, răspundere publică și listare la bursă unde este potrivit. Programul recunoaște că unele companii înghit peste 90% din subvenții.
Joi, Guvernul a lansat platforma guvernanta.gov.ro, care publică conducerile a 121 de companii de stat: peste 1.350 de documente, 650 de CV-uri, 600 de contracte de mandat și salariile pe tranșe. Peste 100 de persoane cumulează cel puțin două funcții. Platforma acoperă 121 din cele 151 de companii centrale; restul de peste 1.700 de societăți locale rămân în afara ei.
Transparența își arată deja folosul: la o zi după lansare, presa a identificat cazuri care nu erau vizibile centralizat, inclusiv creșteri semnificative de remunerații la companii cu performanțe slabe și cumuluri multiple de mandate.
„Prima întrebare de guvernanță a companiilor de stat nu e câte închizi, ci pe câte le vezi destul cât să le poți judeca — și cum te asiguri că dezvolți instituții solide, care să țină evidența și la anul” — Oana Petrescu, vicepreședinte AMEPIP
Consiliile și modul lor de remunerare
Aceeași săptămână arată acționarul acționând pe cele două pârghii esențiale: cine stă în board și cât este plătit.
Hidroelectrica își convoacă acționarii pe 23 octombrie pentru selecția a cinci membri ai Consiliului de Supraveghere și pentru recuperarea a circa 160.000 de lei de la un membru suspendat. Compania caută și o asigurare de răspundere a conducerii de 8,36 milioane de lei.
Nuclearelectrica își convoacă acționarii pe 29 octombrie pentru selecția a cinci administratori. Contractele de mandat pierd din beneficii cheltuielile de reprezentare, transport, cazare și diurnă. Rămâne însă întrebarea dacă acestea sunt beneficii sau cheltuieli necesare exercitării mandatului.
Semnalul este corect, dar un board bun nu se vede doar în anunțul de selecție, spune Oana Petrescu, ci în grila de evaluare publicată și, un an mai târziu, în rezultatele companiei.
Companiile de stat, văzute de aproape
La nivelul companiilor individuale apar problemele de guvernanță de zi cu zi: