Comitetul oficial de informațiune pentru streini a prezentat, în 1891, un plan nou al orașului, un prospect general al Brașovului și numerose ilustrațiuni, realizate de cei mai faimoși fotografi ai vremii, Carl
Muschalek și Leopold Adler.
„Călăuz al streinului“ a fost publicat în cele trei limbi, română, germană și maghiară, fiind primul ghid turistic din țară publicat în limba română.
Era prezentat nu doar Brașovul, ci și regiunea dimprejur, precum băile transilvane: Zizin, Elöpatak (Araci), Malnaș, Tușnad, Covasna și Borsec.
Din fericire, „Călăuz prin Brașov“ a văzut lumina tiparului pentru a doua ediție sub coordonarea lui Nicolae Pepene – directorul Muzeului de Istorie din Brașov și a lui Bogdan-Florin Popovici, directorul secției Brașov a Arhivelor Naționale. Textul de la sfârșitul sec. al XIX-lea a fost reprodus încercându-se armonizarea grafiei și gramaticii originale cu cea de astăzi, dar păstrându-se formele de sintaxă și de lexic specifice epocii. Pe de altă parte, nu s-a intervenit pentru corectarea puternicelor influențe de sintaxă maghiară și de vocabular arhaic.
„Era o societate care dovedea bunăstare, un oraş bogat şi care avea dorinţa de a fi performant. Este o carte despre loisir, despre cum poţi petrece timpul liber în Braşov, din care rezultă că vorbim despre o societate emancipată. Este o oglindă a societăţii Braşovului de la sfârşitul secolului al XIX-lea cu spiritul german bine implementat în mediul orăşenesc al Braşovului. Ghidul conţine foarte multe reclame, ceea ce înseamnă că vorbim despre o societate precocupată de modă, servicii, care are multe cabinete ale dentiştilor”, a explicat Ligia Fulga, direcotrul Muzeului de Etnografie Brașov.
În ghid putem găsi la capitolul „Comunicaţiunea” date despre „calea ferată (mersul trenurilor), calea vicinală, tramvaiul oraşului, omnibuse, birje, cai de călărit, hamali, comisionari, călăuzi”. Alte capitole întâlnite în ghid oferă informaţii despre hoteluri, cafenele, restaurante şi taverne de bere şi vin, serviciul sanitar, reuniuni de meserii, de distracţie sau sport, casine, institutele de bancă, de schimb, autorităţile publice sau bisericile şi serviciul divin, iar la final este prezentată reclama de la acea vreme, care este o lectură absolut delicioasă.
„Braşovul, care era cel mai puternic oraş din Transilvania şi chiar din sud-estul Europei, avea mare concurenţă în Cluj şi Sibiu şi atunci se promova pentru turişti şi oamenii de afaceri. Putem spune că, din anumite puncte de vedere, oraşul funcţiona mai bine chiar decât acum şi putem spune asta dacă ne gândim la trenuri, care circulau cu viteză mai mare atunci. Braşovul era un oraş care trebuia să se promoveze şi avea mijloacele necesare, dacă ne gândim că, în perioada interbelică, o cincime din producţia industrială a ţării provenea de la Braşov”, a precizat Daniel Nazare, directorul Biblitoceii Județene „George Barițiu“, instituție care a tipărit această lucrare ca supliment al revistei Astra.
„Am ales acest ghid pentru că este primul apărut după 1888, când fiecare dintre cele trei etnii principale ale Braşovului reprezenta 30% din populaţia oraşului, de unde rezultă că vorbim despre o populaţie echilibrată şi corectă politic, cu mult înainte ca acest termen să apară”, a spus Bogdan Popovici.
„Acest ghid vine ca o recuperarea unui patrimoniu extrem de valoros. Ne-am orientat acum şi spre istoria turistică a Braşovului şi am scos o carte accesibilă, scrisă pentru turistul şi braşoveanul de acum mai bine de o sută de ani. Farmecul este că, dacă suprapunem un ghid turistic de astăzi acestui ghid, nu ne pierdem. Lucrarea originală se constituie într-o frescă foarte precisă a Braşovului de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Mai mult, ar trebui să fie un model pentru cei care se ocupă astăzi de promovarea turismului și care tipăresc tot felul de pliante”, a spus istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie Braşov.
„Călăuz al streinului prin Braşov şi împrejurimi” se găseşte la Biblioteca Judeţeană şi la Muzeul Civilizaţiei Urbane, iar costul este de numai 10 lei, la fel cum se întâmplă şi în cazul altui ghid reeditat de Biblioteca Judeţeană, Arhivele Naţionale şi Muzeul de Istorie, cel din 1916, ultimul scos de Primăria Braşov până când oraşul nostru a început să facă parte din România.
Deşi cele două ghiduri originale au fost editate în cele trei limbin vorbite în Braşov – română, maghiară şi germană – cele două tipărite în 2015 sunt numai în limba română, deoarece numărul vorbitorilor celorlalte două a scăzut foarte mult.