Primarul George Scripcaru a anunţat astăzi, oficial, candidatura Braşovului pentru Capitală Culturală Euopeană 2021.
„Ne propunem ca prin acest proiect să dezvoltăm infrastructura culturală existentă şi să protejăm şi să punem în valoare patrimoniul cultural existent. Conceptul de la care plecăm noi este diferit de cele pe care le au alte oraşe din România. Un atu al Braşovului este faptul că noi avem o strategie care să includă în conceptul de capitală europeană întreaga zonă metropolitană Braşov, nu doar municipiul, iar acesta cred că ar putea fi un argument care să sprijine candidatura noastră. Nu am apelat la specialişti străini pentru că am reuşit să facem o echipă cu oameni pricepuţi, implicaţi în acest proiect”, a declarat Scripcaru.
Edilul spune că titlul de Capitală Culturală Europeană depășește cu mult aspectele tehnice deoarece acestea sunt întotdeauna însoțite de un puternic sentiment de coeziune socială la nivel de oraș sau regiune: „Participarea cetățenilor și incluziunea sunt, în acest moment, elemente cheie în succesul Capitalelor Culturale Europene. De aceea, fac apel la toți locuitorii Brașovului să vină în întâmpinarea acestui proiect. Vom implica toate componentele structurilor sociale: de la tineri la vârstnici, de la periferii la zonele centrale, de la persoanele înstărite la cele cu venituri mici. De asemenea, ne dorim să avem alături persoane dornice să devină ambasadori culturali ai orașului în acest demers”.
Viceprimarul Adina Durbacă a precizat că în ședința de Consiliu Local de luna trecută a fost adoptată strategia culturală a Brașovului până în 2030. „După declararea oficială a candidaturii , municipiul și zona metropolitană vor fi monitorizate dacă își vor respecta pașii pe care și i-au propus. Vom organiza astfel consultări publice cu privire la potențialul cultural și creativ al Brașovului, pentru a identifica punctele tari și punctele slabe, iar la final, vom organiza și o sesiune de informare cu privire la rezultatul acestor dezbateri publice și stabilirea conceptului final de candidatură. În paralel cu aceste întâlniri de natură administrativă, vom desfășura și evenimente conexe care vor consta în diverse manifestări culturale prin care vom demonstra disponibilitatea, angajamentul, potențialul și gradul de disponibilitate al orașului pentru candidatură. Invit toți artiștii și personalitățile din sfera culturii să înainteze propuneri pentru dezvoltarea unui calendar unic Brașov Capitală Culturală Europeană 2021”, a menționat viceprimarul Brașovului.
Partener în proiectul municipalităţii este Consiliul Judeţean Braşov
Vicepreşedintele CJ, Mihail Veştea, a precizat că „susţinem acest proiect pe care şi-l doresc toţi braşovenii. Încă de anul trecut am dat o hotărâre, votată cu unanimitate de voturi, prin care susţinem Primăria Braşov. Consiliul Judeţean s-a implicat în promovarea şi susţinerea culturii. Anul acest la capitolul cultură şi culte am prevăzut 20 de milioane de lei. Încercăm să sprijinim pe toate căile eforturile Braşovului de a deveni Capitală Culturală Europeană, aşa cum ne-am implicat în refacerea cetăţilor Râşnov, Făgăraş, Rupea şi Feldioara”.
Rectorul Universităţii Transilvania, Ioan Abrudan, spune că este firesc ca şi universitatea să se implice în acest proiect, prin clasele de la facultăţile de Muzică şi Litere. „În acest an am inaugurat stagiunea de concerte a Universităţii, astfel încât măca o dată pe lună să oferim comunităţii un concert gratuit. Planul nostru este ca, în 2-3 ani, parterul Rectoratului să fie un loc unde comunitatea să interacţioneze. Indiferent de rezultat, că va fi pozitiv sau negativ, Braşovul va avea de câştigat din punct de vedere cultural prin proiectul care va fi pus la punct de echipa de specialişti”, a menţionat Abrudan.
Alături de Braşov, în cursă mai sunt interesate să intre oraşele Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe şi Bucureşti.
Data limită de depunere a candidaturii va fi 10 octombrie 2015, a anunţat ministrul Culturii. Selecţia finală va fi organizată în jurul lunii august 2016 de un juriu internaţional, iar desemnarea formală a oraşului va fi făcută la sfârşitul anului 2016.
„Vom avea nevoie de patru ani să pregătim acest proiect, patru ani în care Guvernul României, prin Ministerul Culturii, va face investiţii importante în acel oraş, în infrastructură şi în pregătirea tuturor proiectelor, ca să fim siguri că la începutul anului 2021, mă refer la 1 ianuarie 2021, toate proiectele, toate instituţiile să fie gata să intre cu forţă în acest proiect”, a spus ministrul Culturii.
Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureșenilor” a anunțat și care sunt cele șase concepte pe care se bazează proiectul care va fi depus de Brașov. Acestea sunt:
- „Multiculturalismul orașului celor 10 nume”
- „Opera prima – prima carte, prima școală, prima gramatică în limba română, prima tiparniță…”
- „Orașul policentric al culturii”
- „De la Medieval la Contemporan – o redefinire a identității culturale”
- „Poveștile Brașovului – o nouă geografie culturală”
- „Regenerare prin Cultură”
