Banca Națională a României a publicat cea mai amplă analiză de prețuri realizată vreodată în România, evaluând modul în care creșterea TVA de la 1 august s-a transmis în costurile suportate de consumatori.
Studiul acoperă peste 66.000 de produse, cu prețuri colectate aproape zilnic între martie 2024 și septembrie 2025, incluzând atât alimente, cât și bunuri nealimentare din trei mari lanțuri de supermarketuri.
Concluzia: transmiterea scumpirii TVA în prețuri a fost aproape integrală, dar cu diferențe majore între cele două categorii de produse.
Cum modifică comercianții prețurile în mod obișnuit
Într-o zi normală, doar 3% dintre prețurile din magazine se modifică — aproximativ 250.000 de ajustări din aproape nouă milioane de observații. Ritmul este diferit între categorii:
- Alimente: 3,3% rată de modificare
- Neralimentare: 2,4% rată de modificare
După anunțul creșterii TVA, ritmul de schimbare s-a dublat, ajungând la peste 5% între iunie și septembrie 2025. Comercianții au început ajustările înainte de 1 august, în contextul incertitudinilor fiscale și al scumpirilor la energie.
1 august: ziua în care prețurile alimentelor au explodat matematic
Alimente: Transmitere completă a TVA
- 80% dintre produse și-au schimbat prețul chiar la începutul lunii august.
- 55–60% dintre ajustări au fost exact cât creșterea TVA.
- Doar 8% dintre prețuri au crescut mai puțin decât TVA.
- Aproximativ 13% dintre produse au fost scumpite peste nivelul justificat — un fenomen de supratransmitere.
Altfel spus, la alimente, scumpirea a fost instantanee, precisă și foarte extinsă în piață.
Produsele nealimentare: reacție lentă și eterogenă
La bunurile nealimentare, comportamentul comercianților a fost total diferit:
- Doar 25% dintre produse și-au schimbat prețul în 1 august.
- Doar jumătate dintre ajustări au reflectat strict creșterea TVA.
- Aproape 30% dintre scumpiri au depășit 2%.
De unde diferențele? BNR oferă două explicații
- Sezonul de ajustare a prețurilor:
Pentru nealimentare, retailerii ajustează de regulă prețurile în toamnă (septembrie–octombrie). Mulți au preferat să aștepte momentul obișnuit pentru modificări. - Costurile de meniu:
La bunuri precum electronicele sau îmbrăcămintea, modificarea prețului are costuri — logistic, marketing, etichete. Pentru o creștere de doar 2 puncte procentuale, comercianții nu consideră eficient să ajusteze imediat.
Cum a impactat creșterea TVA inflația oficială
Alimente
- Inflația lunară din august: 2,5%
- Transmiterea a fost completă și rapidă, chiar ușor peste nivelul justificat al Taxei pe Valoarea Adăugată.
Produse nealimentare
- Creștere în august: 1,6%
- Sub nivelul matematic rezultant din TVA — transmiterea a fost graduală.
Concluziile analizei BNR: TVA s-a transmis în prețuri, dar nu uniform
Creșterea TVA a afectat coșul de consum al românilor, însă:
- La alimente, efectul a fost imediat, masiv și exact, cu o transmitere aproape mecanică a taxei.
- La nealimentare, procesul a fost lent, fragmentat și influențat de sezonalitate și costurile de modificare a prețurilor.
Totul s-a suprapus cu două alte șocuri economice:
- creșterea prețului energiei electrice de la 1 iulie,
- incertitudinile fiscale din lunile premergătoare.
Acestea au făcut ca procesul de ajustare a prețurilor să înceapă chiar din iunie, cu două luni înainte de intrarea în vigoare a noii cote de TVA.