Dependența este una dintre cele mai complexe și stigmatizate afecțiuni psihice, fiind strâns legată de tulburările afective, în special de depresie. În emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, medicul primar psihiatru Andreea Petecilă a explicat mecanismele reale ale adicției și motivele pentru care aceasta trebuie tratată ca o boală, nu ca un „viciu”.
Depresia și consumul: un cerc vicios
Potrivit specialistului, dependența și depresia se întrețin reciproc:
Depresia poate duce la consum de alcool sau droguri ca formă de auto-medicație, iar consumul, la rândul lui, accentuează și declanșează depresia.
Astfel se creează un cerc vicios din care pacientul nu mai poate ieși singur. În timp, consumul devine o prioritate absolută, iar persoana dependentă ajunge să aibă preocupări obsesive legate de procurarea substanței, în detrimentul familiei, muncii sau sănătății.
Dependența – o boală cronică a creierului
Dr. Andreea Petecilă subliniază că dependența nu este o problemă de caracter, ci:
„O tulburare cronică a creierului, care afectează sistemul de recompensă, motivația și memoria.”
Consumul repetat modifică modul în care funcționează creierul. Apare fenomenul de toleranță: aceeași cantitate nu mai produce plăcere, iar pacientul are nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obține același efect.
Un rol central îl are dopamina, neurotransmițătorul asociat plăcerii:
Consumul produce un „boom” de dopamină, iar creierul învață că doar prin substanță se poate simți bine, pierzând interesul pentru orice altă sursă naturală de satisfacție.
Sevrajul – urgență psihiatrică
Un aspect extrem de important este sevrajul, în special cel alcoolic, care poate pune viața în pericol:
„Sevrajul la alcool este o urgență psihiatrică. Apar tremurături, transpirații abundente, tulburări de ritm cardiac și există risc real de deces.”
Din acest motiv, oprirea bruscă a consumului fără supraveghere medicală este periculoasă.
Rolul familiei în recuperare
Familia are un rol esențial în evoluția pacientului. Din păcate, stigmatizarea este frecventă: Etichete precum „bețivule” sau „mi-ai distrus viața” scad și mai mult stima de sine și împing pacientul mai adânc în dependență.
Medicul atrage atenția că familia trebuie să înțeleagă un lucru esențial: Nu mai este vorba despre voință sau moft, ci despre o afecțiune psihiatrică ce necesită tratament.
Recăderile: „uscate” și „umede”
În procesul de recuperare pot apărea recăderi, care nu sunt toate identice: