PSD Brașov ne anunță triumfalist că Aeroportul Brașov primește 13 milioane de lei, datorită amendamentului depus de social-democrații locali. Repede s-a trecut sub tăcere faptul că începând din 2018 Brașovul este văduvit de peste 90 milioane de lei prin Legea Salarizării – confiscarea de facto a unor sume de bani de la autoritățile locale și trecerea lor în pixul lui Dragnea și al lui Vâlcov. Numai Ghimbavul, localitatea-gazdă a aeroportului a pierdut 10 milioane de lei în 2018 după ”reforma fiscală” PSD, un efort de centralizare suplimentar prin care se banii colectați în teritoriu sunt redistribuiți pe criterii politice de la București.
Până anul acesta, asistența socială era bugetată în proporție de 90% de către Guvern. Guvern care nu dă de la București banii ăia, fiindcă doar județul Brașov trimite la nivel central un miliard de lei (noi). Acum, Consiliului Județean Brașov i s-a pasat tot ce înseamnă plăți cu asistență socială din județ, adică fix cât se laudă acum PSD Brașov că a dat pentru Aeroport din mărinimie și prea multă pricepere.
De cealaltă parte, deputatul USR Tudor Benga ne transmite că aeroportul nostru este construit din start prea mare, că ar trebui construit unul mai mic, ce ar trebui extins treptat, că cel din Sibiu are 700.000 de pasageri cu o clădire de terminal ce are un spațiu pe jumătatea celui proiectat la Brașov.
Tot dl. Benga uită că Sibiul are cam 60% din populația Brașovului, de zona metropolitană a Sibiului nu prea avem ce discuta, despre județele care gravitează economic în jurul său nu avem ce spune în afara lucrătorilor veniți de pe Valea Oltului la multinaționale. Ori, Brașovul are o Zonă Metropolitană de peste 400.000 locuitori, județele Covasna și Harghita sunt legate economic de noi, fapt pentru care au și interes imediat să contribuie și financiar la construcția aeroportului. Și tot Brașovul este pe locul 2 după Capitală ca număr de turiști.
Mai sunt și alte teorii în spațiul public cum că existența aeroporturilor Otopeni, Sibiu, Târgu Mureș și Bacău ar complica existența celui din Brașov. Această teorie este contrazisă de o stare de fapt existentă în Mittel Europa, pe scheletul fostului Imperiu Austro-Ungar. Aeroportul Stefanik din Bratislava (un oraș de 420 de mii de locuitori, cam cât Zona Metropolitană Brașov) este tranzitat anual de 2,2 milioane de pasageri, deși Viena este la doar 50 de km depărtare de capitala slovacă, aeroportul Schwechat având un trafic de 10 ori mai mare. La nici o ora depărtare se afla orașele Brno și Gyor, ambele cu aeroporturi. Ba chiar Brno are două. Asta nu oprește Bratislava sa atragă călători pentru toate aceste orașe, fiind o vreme hub de rezerva pentru Czech Airlines. Așa că teoria cu prea multe aeroporturi pe o raza de 200 km nu merge. Un operator cu o strategie bună poate nișa niște zboruri astfel încât să nu canibalizeze niciun aeroport vecin și să aibă și el partea sa de profit.