Principalele concluzii ale studiului
Deși 97,6% dintre rezidenți se declară mulțumiți de pregătirea profesională primită, studiul evidențiază probleme structurale majore: lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea pozițiilor din sănătatea publică, birocrația excesivă și influența politică în procesul decizional.
Profilul noii generații de doctori arată că 58,8% preferă un mediu non-clinic, fiind interesați de promovarea sănătății (53%), prevenție (46%) și management sanitar (36%). Dintre rezidenți, 16,5% intenționează să plece din țară, 53,6% consideră plecarea posibilă în funcție de oportunități, iar doar 31% vor să rămână în România.
Date actuale despre specialiști
Conform Colegiului Medicilor din România, în septembrie 2025 existau 199 de specialiști în Sănătate Publică și Management cu aviz de liberă practică. La nivelul lunii aprilie 2026, numărul a crescut la 213 medici specialiști și primari, iar aproximativ 270 de doctori sunt în pregătire ca rezidenți în această specialitate.
Declarațiile oficialilor
Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a subliniat rolul esențial al universităților în formarea specialiștilor din domeniu:
„Ca universitate, suntem preocupați de formarea medicilor, prin elaborarea și actualizarea continuă a curriculelor de pregătire în acord cu standardele europene, investiții consistente în centrele de simulare medicală și implicarea unui corp profesoral de elită.”
Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, a atras atenția asupra nevoii de debirocratizare și depolitizare:
„Sistemul de sănătate din România are nevoie reală de specialiști în sănătate publică și management sanitar. Colegiul Medicilor susține ferm debirocratizarea și depolitizarea acestor domenii.”
Conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului și președinte ARSPMS, a subliniat:
„Avem medici pregătiți, avem date care arată clar problemele sistemului și avem instrumentele necesare pentru schimbare. Ceea ce lipsește este alinierea reglementărilor și a mecanismelor de angajare.”
Florentina Furtunescu, prorector UMFCD, a vorbit despre actualizarea curriculei:
„Am integrat în noul curriculum competențe esențiale precum sănătatea digitală, utilizarea inteligenței artificiale, analiza datelor și politicile de sănătate bazate pe dovezi.”
Studiul „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România” reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități. Fără măsuri concrete de retenție și valorificare a competențelor, România riscă să piardă o generație întreagă de profesioniști esențiali pentru sistemul de sănătate publică.
Studiul a fost realizat de Disciplina de Sănătate Publică şi Management a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociaţia Română de Sănătate Publica şi Management Sanitar (ARSPMS) şi cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică şi Management ale Universităţilor şi Facultăţilor de Medicină din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Constanţa, Craiova, Sibiu, Braşov, Oradea şi Galaţi, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România.