Iată subiectele de la Bacalaureat, pentru limba și literatura română:
La profilul REAL s-a dat varianta cu numărul 7
Subiectul I, un text din „Scrinul Negru” de George Călinescu. „Strada Rahmaninov era la capătul ei dinspre lacuri un simplu drum de ţară mergând între un mal de lut şi un şir de castani înalţi, pe lângă care se întindeau gardurile unor case de pe străzile perpendiculare – răspunzînd spre lacul Floreasca – şi zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân şi de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită şi de putrefacţie acră […]. Deasupra dâmbulşui, şedea dezvolată ruina roşie a unei case neterminate. […] De acolo, strada era pavată şi canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca şi celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. […] Pe drum […], venea într-o după-amiază de decembrie a anului 1950, dinspre strada Băneasa Ancuţa, o ceată de vreo douăzeci de persoane, bărbaţi şi femei, într-o coloană de câte doi. […] Cu greu un spectator neinformat şi-ar fi putut da seama cine sunt aceşti oameni. Unii păreau lucrători sau mici împiegaţi, alţii aproape cerşetori, câţiva erau îmbrăcaţi mai bine, dar în veşminte prea uzate […]. Toţi se asemănau prin familiaritatea lor discretă, prin respectul pe care şi-l acordau unul altuia, indiferent de înfăţişarea vestimentară, în fine, prin figurile destinse şi expresive, în contrast cu ţinuta lor. O femeie în vârstă, iaşită la un gard, atinse de braţ pe unul din el. Acesta era un bărbat înalt, voinic, cu părul cărunt, tuns mărunt şi ascuns în parte sub şapca dată pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau strânşi jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul să-i degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăţi de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutăţilor şi de a sluji totodată ca un soi de perne de amortizare a izbiturilor.”
Elevii au avut de rezolvat nouă cerinţe.
- 1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: mormane şi uzate.
- 2. Explică rolul cratimei în secvenţa „cu câte-un gumilastic”.
- 3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul „umăr”.
- 4. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat.
- 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat.
- 6. Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spaţială.
- 7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat.
- 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic.
- 9. Comentează în 60-100 de cuvinte următoarea secvenţă din text: „Acesta era un costum de haine gri cu petice, forate umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau strânşi jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul să-l degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăţi de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutăţilor şi de a sluji totodată cu un soi de perne de amortizare a izbiturilor”.
Subiectul 2 Un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa alegerii unui model de viaţă. Elevii trebuie să respecta structura discursului argumentativ.
Subiectul 3 Un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinte tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga. Ei trebuie să evidenţieze două trăsături pentru încadrarea textului poetic într-o orientare literară, într-o perioadă, într-un curent cultural şi literau sau într-o orientare tematică. De asemenea, trebuiau să prezinte două imagini sau idei poetice relevante pentru tema şi viziunea despre lume din text. Să ilustreze patru elemente de compoziţie şi limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice, elemente de prozodie). „Susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat”.
La profilul UMAN. Subiectul 1 – „Accidentul“, de Mihail Sebastian – pe baza acestui text, printre alte cerinţe, elevii au avut de găsit sinonime şi de identificat două cuvinte care să dovedească genul căruia îi aparţine textul.
Subiectul 2 – un text argumentativ despre importanţa jurnalului în viaţa unui adolescent.
Subiectul 3 – elevii au avut de argumentat simbolismul. U