Proiectul reabilitării centrului istoric, o marotă electorală

Aspectul dezolant al clădirilor din centrul Braşovului este un subiect de larg interes, în contextul în care se vorbeşte despre Braşov ca o destinaţie turistică europeană, unde arhitectura veche ar trebui să fie un o atracţie, dacă este să ne gândim şi la vecinii din Sibiu. Tema a fost abordată şi electoral, dar a fost „îngropată“.

În primăvara anului 2008, înainte de campania electorală, primarul George Scripcaru părea că a găsit soluţia să avem un centru istoric care să facă cu adevărat cinste Braşovului. „Reabilitarea totală a centrului istoric, inclusiv a faţadelor clădirilor, a fost mereu în atenţia noastră şi am încercat găsirea unor soluţii legale. Avem un proiect în derulare cu parteneri de la Bruxelles, care se află în stadiul final. Trebuie pus în ordine din punct de vedere juridic, însă am găsit o cale legală şi proiectul este aproape finalizat“, a declarat primarul George Scripcaru în16 martie 2008.

CITEŞTI ŞI: Multe clădiri din centru sunt un pericol public. Un simplu semn rezolvă situaţia?

În ceea ce priveşte strict faţadele, primarul spunea, la acea vreme, că aparatul Primăriei a inventariat deja fiecare clădire şi faţadă care trebuie reabilitate şi a alcătuit o fişă detaliată a fiecărui imobil, iar după definitivarea aspectelor de ordin legislativ, se va trece la treabă. „Am individualizat fiecare faţadă şi imobil, am identificat proprietarii, vom acţiona în funcţie de fiecare caz în parte. Scutirile de impozit sunt valabile, dar nu au dat rezultate şi trebuie să ne implicăm. Important este că am găsit soluţia. Vom rezolva în timp şi această problemă“, ne asigura atunci edilul, care susţinea şi că „proiectul de reabilitare a faţadelor a fost finalizat acum aproape doi ani. O echipă de studenţi arhitecţi a realizat întregul proiect, pe culorile pe care le-au avut cândva aceste clădiri“, a mai menţionat la acea vreme edilul.

Renovări după ureche

Anii au trecut, promisiunile electorale au fost date uitării şi nu s-a mai spus nici un cuvânt despre ele, iar unele faţade din centru arată în continuare jalnic. Pe ici, pe colo, proprietarii au pus mână de la mână şi şi-au renovat pe cont propriu, numai că, din păcate, lucrările nu au mai ţinut cont de liniile arhitecturale, clădirile pierzându-şi din valoarea. „În multe cazuri astfel de renovări s-au făcut fără ca proiectele să fie avizate de Ordinul Arhitecţilor. În zona istorică intervenţiile persoanelor private ar trebuie supravegheate de către Direcţia de Cultură sau de către Inspectoratul Teritorial în Construcţii, pentru că există riscul să se piardă arhitectura veche. Noi am avut şi o conferinţă pe această temă în care am tras un semnal de alarmă cu privire la aceste aşa-zise renovări sau anvelopări termice ale imobilelor cu vechime, fiindcă există riscul ca elementele de arhitectură să se piardă. Există materiale speciale care ar trebui folosite în zona de patrimoniu, astfel ca arhitectura să nu aibă de suferit, iar confortul termic să fie mai bun“, a precizat Nicolae Ţaric, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Filiala Braşov.

Vorbe, fără fapte

La un an de la fantasmagoricul proiect anunţat de George Scripcaru, declaraţiile oficialilor Primăriei erau cu totul altele, respectiv că… municipalitatea nu poate da bani publici pentru renovarea acestor imobile, fiindcă sunt private, excepţie făcând doar acele case în care sunt şi locuinţe RIAL, iar în acele cazuri poate să aloce cotă parte pentru suprafaţa deţinută.

S-a vorbit chiar şi de atragerea de fonduri europene în acest sens, dar de la vorbe, la fapte, drumul se dovedeşte a fi tot mai lung. Singura soluţie pe care o au edilii pentru ca aceste clădiri să arate mai bine este să-i „impulsioneze“ pe proprietari cu amenzi, asta în cazul în care faţadele se şubrezesc aşa de tare încât pun în pericol viaţa trecătorilor. În acest caz, mulţi dintre locatari, în special vârstnicii, sunt nevoiţi să se mute, fiindcă nu îşi permit astfel de lucrări.

Echipa de consilieri ai USL, care deţine majoritatea în Consiliul Local în acest mandat, şi-a notat pe lista de priorităţi din campania electorală şi reabilitarea faţadelor din centrul istoric şi includerea zonei în Patrimoniul UNESCO, astfel ca Braşovul să poată deveni Capitală Culturală Europeană şi să ia, până la urmă, faţa Sibiului.