Protestele de stradă au deja efecte şi în alte planuri. Cine crede că sunt lucruri întâmplătoare se înşeală. La Braşov, mircuri seară, lumea anunţa că se pregăteşte pentru un protest mai amplu pentru week-end. Până atunci, hadeţi să nu rămânem nepăsători la ceea ce fac mai-marii din fruntea ţării la Bucureşti.
19.00 Circa 250 – 300 de brașoveni s-au adunat la Prefectură, iar de aici au mers în Piața Sfatului. Au scandat Jos Guvernul!, DNA, DNA, să vină să vă ia!, Hoții!
17.25 Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este în război total cu procurorii DNA şi a sesizat Curtea Constituţională pe motiv de conflict juridic între instituţiile statului pentru că procurorii DNA au pornit ancheta la Guvern pentru a se vedea cum s-a emis OUG 13.
„Președintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu a decis sesizarea Curții Constituționale a României, în baza prevederilor art. 146 lit. e) din Constituția României, în vederea constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte, și Ministerul Public, prin Direcția Națională Anticorupție, componentă a autorității judecătorești, pe de altă parte.
Conflictul juridic de natură constituțională pe care președintele Senatului îl aduce în atenția Curții Constituționale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanțelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului referitor la modificarea și completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituționale.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017, abordează o temă de politică penală a statului român, ori, măsurile de politică penală se află în competența exclusivă a Parlamentului și a Guvernului, alte autorități publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot și trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferență, de amestec discreționar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menționează în sesizarea trimisă Curtea Constituțională a României.
16.30 Iohannis, la aniversarea SIE: Aveți un rol deosebit de important în apărarea democrației și a statului de drept.
„Sunt conștient de dificultățile cu care vă confruntați, de la lipsa de resurse umane și materiale, la o legislație ce nu mai corespunde pe deplin provocărilor actuale de securitate. Remarc modul în care instituția a evoluat în această perioadă, adaptându-și pregătirea și intervenția în funcție de riscuri și amenințări și vă asigur că eforturile dumneavoastră sunt apreciate și recunoscute la justa lor valoare. O activitate atât de complexă precum cea desfășurată de către dumneavoastră necesită un nivel maxim de profesionalism și dedicație, experiență și implicare — componente determinante ale profilului ofițerilor de informații, în general — care trebuie să se regăsească nu doar în rândul oamenilor din instituție, ci și la nivelul conducerii acesteia. Ca militari într-o democrație, aveți un rol deosebit de important în apărarea acesteia și a statului de drept”, a afirmat șeful statului în mesaj, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
16.28 Întrebat dacă a luat o decizie în privinţa lui Florin Iordache, premierul a răspuns: „Aşa cum vă spuneam, o să am o discuţia cu dânsul în seara asta sau mâine dimineaţă, iar mâine după şedinţa de Guvern o să anunţ. Decizia mea e luată. Haideţi –iarăşi citez din clasici- să facem lucrurile pas cu pas. Decizia mea rămâne aceeaşi, dar vreau să am o discuţie legată şi de ceea ce a decis azi CCR“.
Declaraţia lui Sorin Grindeanu vine în contextul în care CCR a decis azi că nu există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern pe tema ordonanţei de urgenţă nr. 13, respingând sesizările ridicate de CSM şi de preşedintele Klaus Iohannis.
16.25 Liderul PSD, Liviu Dragnea, şi-a folosit abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale, este motivarea Completului de 5 judecători. Magistraţii l-au condamnat pe politician la 2 ani cu suspendare.
„ Completul de 5 Judecători constată că dreptul la vot este un element deosebit de important într-o societate democratică, în special în contextul României post-decembriste, caracterizată de o fragilitate a echilibrului puterilor în stat şi de o nevoie din ce în ce mai sporită a cetăţenilor de a decide, în mod informat şi liber, dacă şi în ce mod doresc să îşi exercite dreptul de vot, atât în cadrul proceselor electorale tipice, de selectare a reprezentanţilor în cadrul puterii legislative (aşa numita democraţie reprezentativă), cât şi în situaţiile mai rar întâlnite, dar la fel de importante, de consultare prin referendum a populaţiei, potrivit dispoziţiilor constituţionale, cu privire la anumite texte de lege de o importanţă deosebită sau la situaţii de importanţă naţională (democraţia directă)”, se arată în decizia de condmnare a lui Liviu Dragnea.
Condamnarea definitivă
În 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, alături de alte 26 de persoane, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare, fiind acuzat că şi-a folosit influenţa de preşedinte de partid în timpul referendumului de demitere a fostului preşedinte Traian Băsescu. Secretar general al PSD la data comiterii faptelor, Dragnea a fost judecat pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
16.10 Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.
Președintele CCR, Valer Dorneanu, a anunțat, la finalul ședinței de miercuri, că s-a constatat că nu există conflict nici între autoritatea judecătorească și Guvern și nici între Parlament și Guvern.
„În privința naturii conflictului dintre Parlament și Guvern s-a spus că în acest caz Guvernul și-a arogat o putere de legiferare care nu îi este atribuită în Constituție și ca exagerată în utilizarea ordonanței de urgență. Este adevărat că, potrivit principiului separației puterilor, Parlamentul este cel care are suveranitatea legislativă și competența de a da legi organice primare. Guvernul, de regulă, nu are o asemenea competență. În mod excepțional, însă chiar prin Constituție (…), Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanțe fie simple, fie de urgență. (…) În această privință, nu există un conflict, pentru că Guvernul a acționat legal în sfera lui de competență de a emite ordonanțe”, a explicat șeful CCR.
Anterior, el precizase că abrogarea OUG 13/2017 nu poate opri procesul constituțional în curs de derulare.
„În repetate rânduri, Curtea Constituțională s-a pronunțat chiar în cazul unor conflicte sesizate de fostul Guvern Ponta. Renunțarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din mersul procesual constituțional al acestuia. Ca atare nu are relevanță abrogarea OUG 13. Această abrogare poate avea consecințe mâine, când o să judecăm constituționalitatea ordonanței”, a susținut Dorneanu.
Președintele CCR a subliniat că nu orice conflict dintre autorități îndeplinește condiția unui conflict juridic de natură constituțională, ci doar când o parte sau părțile își arogă puteri, atribuții, competențe din sfera de activitate a celeilalte autorități sau când o autoritate își declină competența, nu își exercită rolul pe care îl are, potrivit obligațiilor sale, sau refuză să îl îndeplinească.
16.00 Moțiunea de cenzură inițiată de PNL și USR împotriva Guvernului Grindeanu a fost respinsă miercuri de plenul reunit al Parlamentului.
S-au înregistrat 161 de voturi „pentru” și 8 „împotrivă”. Pentru a fi adoptată moțiunea ar fi trebuit să întrunească cel puțin 233 de voturi pentru. Moțiunea, intitulată „Guvernul Grindeanu — Guvernul sfidării naționale. Nu legalizați furtul în România”, a fost dezbătută miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Ea a fost citită luni în plenul Parlamentului de deputatul liberal Cătălin Predoiu.
15.15 Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis miercuri excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan. „Admite acțiunea disciplinară exercitată de Inspecția Judiciară împotriva doamnei Camelia Bogdan — judecător în cadrul Curții de Apel București. În baza articolului 100 litera e) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplică doamnei Camelia Bogdan (…) sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de articolul 99 litera b) din același act normativ”, se arată în decizia Secției pentru judecători.
Judecătoarea Camelia Bogdan poate contesta decizia în termen de 15 zile de la comunicare, la completul de cinci judecători al ÎCCJ.
Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu, la începutul lunii februarie 2016, în cazul judecătoarei Camelia Bogdan de la Curtea de Apel București în urma informațiilor apărute în mass-media. Presa a relatat că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistrați care l-au condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu, și-ar fi făcut concediul pe banii Ministerului Agriculturii, parte vătămată în procesul ICA.
14.25 Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la dezbaterea moţiunii de cenzură depusă de opoziţie împotriva guvernului Grindeanu, că preocuparea reală nu ţine de soarta Cabinetului, ci vizează întrebarea dacă în România există sau nu stat de drept.
„Pentru noi, în acest moment, preocuparea esenţială nu este soarta Guvernului Grindeanu, nu este dacă acest Guvern la nici 2 luni de la parlamentare mai are majoritate sau nu. Preocuparea noastră reală şi întrebarea pe care o pun este dacă în România anului 2017 există separarea reală a puterilor în stat sau dacă această separare este doar o ficţiune”, a spus Kelemen.
„Răspusul mei este cât se poate de clar şi vă spun cu profundă tristeţe: în România este din ce în ce mai greu să spui că există stat de drept. De ani de zile nu mai putem vorbi de stat de drept”, a adăugat Kelemen.
El a meţionat că există presupunerea rezonabilă că deciziile Justiţiei, în unele cazuri, au fost influenţate, precum există certitudinea clară că din cauza lipsei transparenţei instituţiilor drepturile fundamentale ale omului în România au fost afectate.