Din judeţ

Viscri se pregătește pentru primirea turiștilor

Sebastian Dan

viscriSatul Viscri din judeţul Braşov, aflat în patrimoniul UNESCO din luna decembrie 1999, aşteaptă şi în acest an câteva mii de turişti români, dar şi străini care vor să vadă satul autentic cu tradiţiile şi obiceiurile străvechi, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, Caroline Fernolend, directorul Fundaţiei „Mihai Eminescu Trust” aflată sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Charles, Prinţ de Wales.

„Anul trecut satul Viscri a fost vizitat de 14.000 de turişti, pe primul loc aflându-se turiştii din Franţa, urmaţi de cei din Elveţia, Austria, Anglia, Polonia. Avem şi turişti din Australia, Canada sau Noua Zeelandă aflaţi în circuit prin Europa care stau la Viscri trei zile. Astfel de grupuri avem din două în două săptămâni de patru ani de zile. Vizitează Biserica Fortificată, Muzeul din sat, fac plimbări cu căruţa sau merg să viziteze satele din jur, Criţ, Roadeş, Meşendorf, între 7 şi 10 km de mers pe jos, nu doresc mijloc de transport. Văd satele, tradiţiile, vizitează atelierele meşteşugăreşti, stau de vorbă cu oamenii şi mănâncă preparate doar din produsele aflate în gospodăria sătenilor, pentru că vor mâncare simplă şi gustoasă. Intenţionăm ca din acest an turiştii să fie transportaţi din marginea satului Viscri cu căruţa până la familiile unde sunt cazaţi, iar maşinile lor să fie parcate la marginea satului pentru a nu strica din autenticitatea şi frumuseţea satului. Vrem ca satul să se păstreze aşa cum este acum, cât mai mult timp. Turiştii asta vor să vadă, lucruri simple, tradiţii nealterate, să se plimbe în linişte”, a spus Caroline Fernolend.

Un număr de 16 familii şi-au pus casele la dispoziţia turiştilor, oferindu-le în total 105 locuri. Chiar şi una din casele prinţului Charles care are trei camere va putea să primească turişti, a mai arătat directorul Fundaţiei „Mihai Eminescu Trust”.
Fundaţia „Mihai Eminescu Trust” a implementat în 12 ani de activitate 1100 de proiecte în 49 de sate din judeţele Braşov, Mureş, Sibiu, Harghita şi Covasna, de la refacerea faţadelor caselor vechi din satele Transilvaniei până la cursuri de calificare în diverse meserii tradiţionale, cum ar fi producerea cărămizilor, până la cursuri pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural.