Cei care cred că un copil care s-a născut într-o familie sărmană nu are şanse să izbutească în vâltoare vieţii se înşeală. Un băiat dintr-o familie de rromi, din comuna Teliu, a demonstrat că poate trece nu doar peste greutăţile traiului de zi cu zi şi să spună, acum, că este împlinit. Dar a îndurat şi batjocura societăţii, şi jocurile care se făceau în fotbal, iar acum este considerat un om de nădejde de toţi cei din jur.

Virgil Marşavela s-a născut în data de 10 martie 1974, la Maternitatea din Braşov, într-o familie cu patru copii, trei băieţi şi o fată. A absolvit Şcoala generală din Teliu, apoi Liceul nr. 6 din Braşov – Liceul de Construcţii de pe strada Şcolii. Acum, este agent comercial la o firmă de carmangerie din Braşov.

Punctul culminant al carierei a fost contractul pe care l-a încheiat, în 2007, cu FC Gandzasar din localitatea Kapan, patronată de Maxim Hakobyan, considerat cel mai bogat om din Armenia. Kapan este un oraş minier, la graniţa cu Iranul. Acolo a jucat patru ani și jumătate, unde a fost coleg cu un alt fotbalist braşovean, Florin Anghel. Cu această echipă a jucat în Europa League.

A doua oară a fost cu noroc

S-a căsătorit prima dată la 22 de ani, mariaj din care are doi copii. Robert Virgil are 20 de ani și este plecat în Germania, unde lucrează la o fabrică de biscuiţi. Băiatul a fost şi el sportiv de performanţă, care medalia de bronz la „Naţionalele” de lupte ale României, fiind antrenat de Horaţiu Albu, „cel căruia vreau să-i mulţumesc pentru că, în perioada delicată de după divorţ, l-a consiliat să treacă mai uşor peste acest moment greu”. Fata, Adela Roxana, este clasa a XI-a, la Colegiul Tehnic Mircea Cristea din Braşov.

Iubirea vieţii a cunoscut-o în Armenia. Anna Avetisiyan este de profesie medic stomatolog, a venit în România în martie 2013, iar în prezent vorbeşte fluent româneşte. Ba chiar şi-a luat permisul de conducere la Braşov. În prezent, face demersuri să-şi echivaleze studiile, pentru a putea profesa în România. Cu Anna are un băieţel, Denis, care în septembrie împlinește 6 ani, joacă la fotbal şi practică şi înotul. „Am toate speranţele că îmi va călca pe urme, văd că are calități, şi o să mă depăşească”, ne spune Virgil Marşavela.

CLICK pe poze pentru a se mări

Profu’ de mate l-a trimis la fotbal

Ne întoarcem în timp. Ca orice băiat de vârsta lui, Virgil Marşavela era îndrăgostit de „jocul cu balonul rotund”. Prima dată s-a dus la echipa Carpaţi Braşov, însă a întârziat de la primul antrenament: făcea naveta de la Teliu şi venea cu bicicleta (50 de kilometri dus – întors). Pe vremea aceea, antrenor era Marian, fratele lui Nicolae Pescaru, cel mai mare fotbalist al Braşovului.

„Am fost la câteva antrenamente, pentru că făceau dimineaţa, dar nu puteam să merg, că aveam şcoală. Iar Marian Pescaru l-a sunat pe Nae Pescaru şi i-a spus că îi trimite «un geniu», după un meci-şcoală în care am ieșit în evidență şi am marcat câteva goluri. Am renunţat după câteva săptămâni, că pierdeam la şcoală, dar în clasa a şaptea, profesorul de matematică Zăgan m-a trimis la FCM Braşov. Mi-a spus că este mare păcat să se irosească aşa talent ca mine. Şi m-am dus. Preşedintele «stegarilor» era Dumitru Dragomir, iar antrenor, experimentatul Adrian Hârlab. Am fost coleg de generaţie cu Bogdan Dragomir, băiatul lui nea’ Mitică de la Ligă, Remus Ciolănel, Laurenţiu Sima, Dan Ştefan, Lucian Nicolau sau Răzvan Pancu”, ne povesteşte Virgul Marşavela.

De la bun început, a fost „sufletul” echipei

Firea deschisă, sinceră şi pusă pe şotii, l-a făcut să fie îndrăgit de colegi. În clipele libere dintre antrenamente sau în cantonamente, era responsabil cu buna dispoziţie. Cântă la muzicuţă şi acordeon: „Nu sunt eu profesionist, dar cât să ne descreţim frunţile mă pricep”.

Talentele lui însă îi dispera pe antrenori, pentru că de multe ori distracţia se prelungea după ora stingerii, dar nimeni nu regreta acele momente, pentru că astfel de reuniuni ajungeau să închege echipa.

Nici de la gătit nu se dă înapoi, la serviciu fiind tot timpul solicitat când se fac prezentări la diverse serbări câmpeneşti să gătească mîncare la ceaun. Ne spune, hohotind, că secretul «ceaunului» său este dat de „culoarea” lui nativă, dar şi că pune mult suflet în tot ceea ce face.

„În Armenia, cei de acolo nu ştiau de mămăligă. Au mâncat prima dată când le-am făcut eu. Apoi, nu aveau un grătar. Am chemat un sudor şi ne-a făcut un grătar, la care mă întreceam în prepararea fripturilor cu fotbalitştii argentienieni şi brazilieni. Aşa s-a ajuns că majoritatea jucătorilor din echipă să nu mai pleca acasă la Erevan (300 km de localitatea unde era sediul clubului), la sfârșitul săptămânii, ci rămâneau să petreacă împreună cu noi, «stranierii», la grătar. S-au crucit când m-au văzut cum curăţam de rugină grătarul încins, cu slănină. Surpriza cea mai mare a fost când, la o astfel de petrecere, antrenorul l-a adus şi pe primarul oraşului minier. Poate nu mă credeţi, dar în perioada când aveam astfel de petreceri, timp de 11 meciuri consecutive echipa nu a avut nicio înfrângere şi aşa am ajuns să jucăm şi în cupele europene, mai precis în Europa League”, îşi aminteşte cu drag de acele momente fotbalistul braşovean.

De ce nu, candidat la Primăria Teliu!

Virgil Marșavela s-a hotărât să se implice pentru a face ceva pentru semenii săi, indiferent că sunt români, unguri sau rromi. El vrea să fie primar în Teliu pentru ca toți sătenii să trăiască în condiții normale. Așa că s-a înscris în curtea internă pentru desemnarea candidatului la Primărie din partea Partidului Mișcarea Populară. Adică să beneficieze de utilități – apă, energie electrică, canalizare – pentru că nu este firesc să mai vorbim în 2016 de alimentare cu apă de la fântâni, WC-uri în fundul curții, iar copii să învețe la lumina lămpii cu gaz.

Mai mult, el militează pentru a moderniza infrastructura localității cu fonduri europene, precum și introducerea comunei pe harta agroturismului din zonă, având în vedere că există foarte multe obiective turistice, de la biserica fortificată din Prejmer până la Valea cu zimbri de la Vama Buzăului sau mănăstirea Mărcuș.

Traseu sinuos pentru fotbalistul braşovean

Virgul Marşavela a început ca junior la FC Braşov, timp în care a jucat atât la echipa de tineret şi juniori I, chiar dacă era junior II, iar la 18 ani a fost împrumutat pentru doi ani la Tractorul. A venit stagiul militar şi a fost trimis în armată la Hălchiu, pentru perioada de 40 de zile de instrucţie primară. A scăpat de militărie, fiind trimis la ASA, unde a jucat pentru Fartec şi apoi pentru ICIM Braşov, formație la care a mai evoluat un sezon şi după terminarea stagiului militar.

De la ICIM, s-a transferat la Metrom Braşov, ca „vârf”, dar a jucat pe toate posturile, mai puţin cel de portar. În 1998 a ajuns la FC Braşov, pe vremea când antrena Marin Barbu. După o jumătate de an a revenit la Metrom, pentru că nu a fost plătit, la acea vreme „stegarii” erau într-o stare financiară critică (Ioan Neculaie a venit la echipă în 1999).

Un retur a fost împrumutat la Precizia Săcele, reuşind salvarea acesteia de la retrogradare, când a învins în ambele meciuri Chindia Târgovişte, echipă care, de altfel, a retrogradat atunci în locul săcelenilor. A revenit la Metrom, iar de aici la Cimentul Fieni, Bucovina Suceava, Laminorul Roman şi, până la urmă, a revenit la Braşov, la Forex, care era în Divizia C, trupă care în acel an a promovat în „B”.

VIDEO: Golul victoriei marcat de Marşavela împotriva celei mai tittrate echipe de fotbal a Armeniei

După un tur în Divizia B, a plecat la Dunărea Giurgiu, unde vreme de 7 luni nu a atins balonul, din cauză că a avut probleme cu genunchii (controalele medicale spuneau că nu are nimic, dar avea dureri îngrozitoare). De acolo a reapărut la Înfrăţirea Hărman, în Divizia D, perioadă în care echipa hărmăneană a pierdut un singur meci, în decurs de şase luni.

A urmat perioada de apogeu a carierei sportive, când a plecat să joace în Armenia. După patru ani, a revenit în ţară, la Nitramonia Făgăraş (antrenor Adrian Hârlab), cu care a reuşit să promoveze din Divizia D în „C”, perioadă în care a intrat în Cartea Recordurilor Româneşti, doborând recordul naţional cu o victorie în deplasare cu scorul de 36 – 0 în partida din deplasare cu Cimentul Hoghiz.

A urmat come-back-ul în Armenia, încă o jumătate de an, şi apoi s-a repatriat, moment când s-a angajat ca agent comercial la o firmă de carmangerie, ajutat de fostul fotbalist Eugen Orza. Dar nu a renunţat definitiv la fotbal, evoluând la Turenul Firmelor din Braşov, iar acum joacă şi la FC Păpăuţi – judeţul Covasna.

Casetă tehnică:

Promovări în Liga a 2-a – Forex Braşov
Promovări în Liga a 3-a – Nitramonia Făgăraş

Echipe la care a evoluat – FCM Braşov, Tractorul Braşov, Fartec Braşov, ICIM Braşov, Metrom Braşov, FC Braşov, Precizia Săcele, Cimentul Fieni, Bucovina Suceava, Laminorul Roman, Forex Braşov, Dunărea Giurgiu, FC Gandzasar, Înfrăţirea Hărman, Nitramonia Făgăraş, FC Ghimbav 2000, Recolta Budila, FC Păpăuţi.

Antrenori cu care a lucrat:

Adrian Hârlab: „Un om bun, pasionat, care a trăit pentru fotbal. M-a ajutat nu doar ca jucător, ci şi în viaţa de zi cu zi. Pentru nea’ Adi am renunţat la un contract de 6.000 de euro la Minerul Motru şi am venit la Forex, la numai 1.500 de dolari, ca să îl ajut să promoveze Forex-ul”.
Adrian Furnică: „Un om extraordinar, care m-a înţeles tot timpul”.Ferencz Bajko: „Un antrenor prea profesionist pentru acele vremuri”.
Marin Barbu: „Un fost fotbalist foarte-foarte bun, care avea aceeaşi viziune asupra jocului şi de pe marginea terenului”.
Paul Enache: „Unul dintre antrenorii exigenţi, adeptul unui regim cazon, care a ajutat mulţi fotbalişti braşoveni. Pe mine, personal, deşi ICIM Braşov nu mi-a dat transferul la Tractorul, unde nea’ Paul era antrenor, m-am pregătit cu echipa trei luni şi m-a plătit pe această perioadă, iar cu banii luaţi mi-am luat un cal pentru tatăl meu”.
Dan Ghileanu: „A fost tehnicianul perfect pentru coeziunea dintre antrenorul principal şi echipă. Un sufletist cum rar întâlneşti”.
Virgil Roşu: „Chiar dacă am avut câteva contre fireşti, el a fost cel care ştia să îmbine cel mai bine utilul cu plăcutul şi am rămas în relaţii de respect reciproc”.
Vasile Gherghe: „Antrenorul care, la Braşov, a inventat «tiki-taka», jocul rapid cu pase scurte, așa cum este cel practicat în ultimii ani de FC Barcelona”.
Mitică Dragomir, fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF): „Mă aprecia că vin de la Teliu la Braşov, vreo 25 de kilometri, cu bicicleta la antrenament, chiar şi la meciurile oficiale, navetă pe care a făcut-o câţiva ani. 25 de kilometri la dus, alți 25 de kilometri la întors acasă, la Teliu”.

Cea mai bună relaţie a avut-o cu Ciprian Orghidan, care i-a fost şi naş de cununie la prima căsătorie, însă are relaţii foarte bune cu Florin Manea, Ionuţ Cercel, Adrian Babeş, Ion Mihai, Florin Petruş, Giani Belean.

Virgil Marşavela a intrat în fotbalul european făcând naveta cu bicicleta pe traseul Teliu – Braşov