Compania de Drumuri a decis păstrarea traseului autostrăzii Comarnic Braşov pe ruta stabilită în urmă cu 5 ani. Constructorii vor avea la dispoziţie doar o fâşie lată de 100 de metri pentru a îşi manifesta creativitatea.Tra
Potrivit acestora, într-o primă etapă CNADNR a purtat discuţii cu potenţialii concesionari pe tema celui mai bun traseu, apoi pe baza propunerillor acestora a stabilit un coridor lat de 100 de metri în care viitorii constructori vor trebui să se încadreze cu proiectul autostrăzii. ”Nu se poate spune care este lungimea tunelurilor, a podurilor sau a viaductelor deoarece aceasta va depinde de soluţiile constructive alese de fiecare constructor”, spune oficialul indicat. Presa a vehiculat în ultima perioadă informaţii referitoare la o anumită lungime a lucrărilor de artă cuprinse în viitoarea autostradă, în bună măsură pe baza declaraţiilor făcute de actualul director general al CNADNR, Narcis Neaga. Acesta este persoana care a gestionat direct şi în 2008 procedurile necesare concesionării autostrăzii, soldate în final cu un eşec. La acel moment firmele Strabag şi Vinci au fost competitori direcţi în cadrul procedurii de concesiune. In timp ce Strabag a propus atunci un traseu coborât prin vale, care presupunea o suprafaţă mai mare a terenurilor expropriate, firma Vinci a propus un traseu pe versanţi cu un număr mai mare de lucrări de artă dar care necesita mai puţine exproprieri. La actuala procedură cele două firme au decis să îşi unească forţele impotriva asocierii italiene Impregilo-Salini şi a regelui asfaltului Dorinel Umbrărescu, cel mai important constructor autohton.
Constructorii nu numai că vor avea posibilitatea de a stabili lungimea şi numărul lucrărilor de artă, ci vor putea propune în ofertele lor inclusiv amplasarea spaţiilor de servicii şi a nodurilor rutiere de acces, spune oficialul din proiect. In total autostrada va avea o lungime de 57 de kilometri, respectiv identică cu cea prevăzută în proiectul din 2008.
Viteza de proiectarea a autostrăzii va fi de 120 de kilometri la oră, cu restricţii de 100 de kilometri la oră în zona tunelurilor sau a viaductelor, a mai spus specialistul. Marea dispută nu se va da pe traseu, ci pe aranjamentul financiar din jurul acestui proiect. Subiecte precum proporţia în care partenerii public şi privat îşi vor împărţi riscurile de trafic vor fi foarte importante în oferte. Uzual, in astfel de proceduri statul compensează cheltuieli ale concesionarului în situaţia în care traficul este inferior celui estimat iniţial şi încasează bani de la acest dacă traficul este superior prognozelor.