Creștinii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost prmul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.
Sfântul Apostol Andrei a fost din Betsaida, orășel pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona, din Galileea, și fratele lui Petru, primul dintre ucenicii lui Iisus.
Înainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Apostol Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. După Botezul lui Iisus în Iordan, auzindu-l pe dascălul său zicând: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan, 1, 29), Sfântul Andrei, l- a urmat pe Iisus, și a spus fratelui său Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuiește Hristos” (Ioan, 1, 41). Și astfel, l-a tras și pe Petru spre dragostea lui Hristos. De aceea, Sfântului Andrei i se mai spune și Apostolul cel dintâi chemat al Domnului.
Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul românilor
Sfântul Apostol Andrei a început prin a predica Evanghelia în Asia Mică. De acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci.
De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1995 ca Sf. Andrei să fie înscris în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai ortodoxiei, iar din 1997 l-a proclamat drept „Ocrotitorul României”.
În popor, ziua Sfântului Apostol Andrei este supranumită și Ziua Lupului. Legendele spun că lupii capătă puteri neobişnuite și coboară din munte în noaptea dintre 29 și 30 noiembrie în haite de câte 12, care se destramă abia de Bobotează (6 ianuarie).
Obiceiurile şi datinile româneşti
Obiceiurile şi datinile româneşti care învăluie această zi sunt numeroase şi au farmecul lor.
Noaptea Sfântului Apostol Andrei este marcată de unele obiceiuri, tradiţii, superstiţii spectaculoase, de sorginte precreştină, vizând protecţia atât a oamenilor, cât şi a locuinţelor şi animalelor lor.
Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat.
Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.
Tradiția populară mai spune că fetele care vor să-şi afle ursitul, pun sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul acestuia să le apară în vis.
Pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele, oamenii atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit.
Usturoiul va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli sau ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice.
Tot ca protecție față de duhurile rele, oamenii împrăștie prin curte, firimituri de pâine, pentru ca acestea să nu intre în casă după mâncare.
În această zi gospodinele întorc vasele din bucătărie cu gura în jos, pentru a alunga spiritele rele care se cuibăresc în aceste vase şi risipesc belşugul din casa gospodinei.
Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.
Sărbătoarea de Sfântul Apostol Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
La mulți ani tuturor celor care poartă acest nume!
