România se confruntă cu un paradox social major, generând aproape 3,5 milioane de tone de risipă alimentară anual, în timp ce o parte semnificativă a populației trăiește la limita sărăciei.
România, captivă într-un scenariu al extremelor
Rețeaua Băncilor pentru Alimente a salvat peste 39.000 de tone de produse și le-a transformat în mai mult de 76 de milioane de porții pentru 325.000 de persoane vulnerabile, într-o Românie care rămâne în topul risipei alimentare, dar și al riscului de sărăcie din Europa, relatează dcbusiness.ro.
Banca pentru Alimente din România a transformat, de la înfiinţare şi până în prezent, peste 39.000 de tone de produse în mai mult de 76 de milioane de porţii de hrană, distribuite către 325.000 de persoane vulnerabile prin intermediul organizaţiilor partenere, arată o analiză a Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
„România rămâne captivă într-un scenariu al extremelor: ocupăm un loc fruntaş în Europa la risipă alimentară, cu peste 3,45 milioane de tone de deşeuri alimentare (Eurostat) aruncate în 2022, în timp ce aproape 28% din români trăiesc la limita sărăciei (Eurostat, 2024).
În acest peisaj fracturat, FBAR funcţionează ca un mecanism structurat de solidaritate, cu rol logistic şi social, devenind o punte între surplus şi oameni, un circuit al binelui pentru sistemul de asistenţă socială”, se menţionează în comunicat.
Fiecare donaţie de alimente înseamnă mai mult decât hrană
Conform sursei citate, într-un depozit obişnuit, un palet de produse cu ambalajul deteriorat este adesea considerat o „pierdere” contabilă, însă în „economia solidarităţii”, acesta devine o resursă vitală.
„Pentru cele 930 de asociaţii partenere reţelei Băncilor pentru Alimente, fiecare donaţie de alimente înseamnă mai mult decât hrană; înseamnă stabilitate şi sprijin pentru cei care au mai mare nevoie.
Când hrana nu mai este o grijă zilnică, oamenii pot privi mai departe: către educaţie, sănătate şi paşi reali spre o viaţă trăită cu demnitate şi speranţă”, menţionează sursa citată.
Reprezentanţii organizaţiei susţin că mecanismul este, la bază, logistic, însă generează un impact real în viaţa oamenilor şi comunităţilor. Astfel, banca preia surplusul de la companii şi îl distribuie gratuit către ONG-urile partenere.
„Impactul real se vede şi în contabilitatea asociaţiilor, acolo unde resursele eliberate datorită sprijinului alimentar schimbă destine. Unul dintre cele mai elocvente exemple vine de la Iaşi„, se mai precizează în comunicat.
