România a pierdut peste 1,5 mld euro în perioada 2008-2015 pentru că nu a reuşit să construiască o autostradă între Capitală şi Braşov. Lipsa acestei autostrăzi nu a însemnat numai pierderea oportunităţii de a atrage investitori, ci şi pierderi directe, bani pierduţi de către companii sau de bugetele locale.
Toate aceste beneficii au fost ratate de România pe traseul Bucureşti-Braşov, iar lipsa unei autostrăzi între aceste două oraşe a adus pierderi medii de jumătate de million de euro pe zi în ultimii opt ani, potrivit calculelor ZF făcute pe baza unui studiu realizat în 2008 de compania de proiectare şi consultanţă Search Corporation, autorul unui studiu de fezabilitate pentru această autostradă.
Chiar dacă studiul are deja o anumită vechime, el este relevant pentru a oferi o dimensiune aproximativă a pierderilor pe care lipsa unei şosele de mare viteză le are asupra economiei româneşti.
Cu circa 500.000 de euro se pot construi în medie 100 de metri de autostradă, se pot cumpăra 6-7 apartamente vechi de trei camere sau se poate amenaja un supermarket de 500 de metri pătraţi.
De când a fost realizat acest studiu privind dimensiunea pierderilor, în 2008, până în prezent, statul român a reuşit să construiască din cei 170 de kilometri între Bucureşti şi Braşov doar 55 de kilometri de autostradă, între centura Capitalei şi Ploieşti. Nici măcar acest tronson care leagă Capitala de Ploieşti nu este însă finalizat integral, deşi circulaţia pe acesta a fost deschisă acum trei ani. Astfel, primii 6,5 kilometri din această autostradă, care ar trebui să lege şoseaua Petricani de centura Capitalei, nu sunt nici acum gata.
În afara faptului că nu are o autostradă peste munţi între Comarnic şi Braşov, România nu a reuşit până acum să facă legătură printr-o şosea de mare viteză nici între Piteşti şi Sibiu.
„Pierderile cele mai mari ale României sunt cele date de nerealizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti. Desigur, o legătură rapidă între Bucureşti şi Braşov este, de asemenea, necesară şi face parte din strategia adoptată în Master Planul General de Transport (documentul care indică priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030 – n. red.). În funcţie şi de finanţare şi de impactul de mediu, această legătură rapidă se poate realiza în prima fază ca o serie de centuri ocolitoare pentru Comarnic, Sinaia şi Buşteni“, afirmă Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Asociaţiei Pro Infrastructură.
Potrivit datelor din Master Planul General de Transport, costul de construcţie a tronsonului de autostradă Ploieşti-Braşov se ridică la circa 1,3 mld. euro. Pe de altă parte, cei 55 de kilometri dintre centura Capitalei şi Ploieşti (fără a lua în considerare primii 6,5 km care nu sunt încă funcţionali) au costat circa 450 mil. euro, potrivit datelor ZF.