Retrospectiva anului 2017 în Braşov

Ample proteste de stradă, la care au participat mii de oameni, stagnarea unor proiecte de investiţii importante pentru judeţ – construcţia aeroportului internaţional Braşov-Ghimbav, dar şi problemele pe care le-au creat animalele sălbatice, în special urşii, care au ieşit din habitatul lor în căutare de hrană, atacând persoane în plină stradă, au marcat anul 2017 în judeţul Braşov.

*** Protestele de stradă, la care s-au mobilizat mii de braşoveni, au început în luna ianuarie, odată cu adoptarea OUG 13. Cel mai mare număr de protestatari s-a înregistrat în seara zilei de 4 februarie, când peste 15.000 de oameni au mărşăluit pe bulevardele mari ale oraşului până după miezul nopţii. Ei au scandat lozinci împotriva Guvernului şi a Coaliţiei aflată la guvernare, au fluierat din vuvuzele, au bătut în tobe şi au fluturat steaguri tricolore.

Numărul participanţilor la protestele zilnice a început să scadă uşor după ce, în 5 februarie, Guvernul a abrogat OUG 13, dar până la jumătatea lunii februarie, numărul braşovenilor care au continuat să iasă seară de seară în stradă a fost de câteva mii. Singurele incidente din timpul protestelor au fost în seara zilei de 12 februarie, când asupra coloanei de manifestanţi care se îndrepta spre Piaţa Sfatului, locul unde se încheiau acţiunile de protest, s-a aruncat de la balconul unui bloc în mulţime cu o cană de marmură, fără însă ca cineva să fie lovit.

Intensitatea acţiunilor de protest s-a redus în lunile următoare, însă acestea au fost reluate de la jumătatea lunii octombrie, fiind organizate doar duminică. Cei mai mulţi participanţi s-au înregistrat în seara de 26 noiembrie, când peste 3000 de oameni şi-au strigat în stradă nemulţumirile, principalul motiv fiind legat de legile Justiţiei. Treptat, din cauza vremii tot mai reci, a ploilor şi a ninsorilor, numărul celor care mai ies în stradă duminică seara este de câteva sute. De fiecare dată, mobilizarea manifestanţilor s-a făcut pe reţelele de socializare, existând şi un coordonator al acţiunilor de protest, care se prezintă drept reprezentant al societăţii civile.

*** Urşii care trăiesc în pădurile din jurul Braşovului au dat mari bătăi de cap autorităţilor locale în 2017, mai ales în partea a doua a anului, în lunile de toamnă, cele mai multe sesizări la 112 fiind în luna noiembrie.

În prima parte a anului, în lunile mai şi iunie, urşii au intrat în două gospodării din cartierul Şchei, din municipiul reşedinţă, fără să atace persoane, în zona Bunloc, de lângă Săcele, sau au coborât la containerele cu gunoi menajer din cartierul Răcădău aflat chiar lângă pădure.

În lunile octombrie şi noiembrie, însă, animalele sălbatice au atacat mai multe persoane. În dimineaţa zilei de 23 octombrie, la ora 7.30, o fetiţă de 14 ani din municipiul Făgăraş a fost atacată de urs pe stradă, în timp ce mergea la şcoală. A salvat-o un bărbat care s-a ales cu mai multe răni la membrele superioare şi inferioare, ambele persoane necesitând mai multe zile de spitalizare. Un tânăr de 28 de ani din localitatea Hârseni a fost atacat de urs în seara zilei de 3 noiembrie, în timp ce se afla în apropierea unei ferme, fiind rănit şi transportat la spital.

Urşii au ajuns nu numai în oraşe sau în zonele rurale, în căutare de hrană, dar şi la o cabană, aflată la altitudinea de 1604 metri în Masivul Postăvarul. La începutul lunii noiembrie, ursul care vine la cabană, botezat Clopoţel, după sistemul de monitorizare pe care-l poartă la gât a încercat în trei seri la rând să intre în cabană, dar o singură dată a reuşit, în seara zilei de 10 noiembrie, şi, după ce a sustras o pungă de zahăr şi o cutie de bomboane, a plecat fără să atace pe cineva.

Administratorul cabanei, Rolf Truetsch, a cerut sprijin inclusiv ministrului Turismului, Mircea Dobre, la o întâlnire la Poiana Braşov, să intervină la Ministerul Mediului pentru a lua măsurile care se impun cât mai repede, precizând că urşii s-au înmulţit foarte mult în ultimii doi ani, părăsesc habitatul în căutarea de hrană şi se pot întâmpla nenorociri, mai ales că numărul turiştilor care vin la schi în staţiune este în creştere.

Ursul a încercat să intre în cabana Postăvarul şi în noaptea de 11 decembrie, dar pentru că nu a reuşit, a rupt poarta garajului de la staţia Salvamont din zonă. Cabana Postăvarul este frecventată iarna de numeroşi turişti care schiază şi fac drumeţii, având posibilitatea să înopteze aici, unde sunt 90 de locuri de cazare şi 140 de locuri pentru servirea mesei.

Şi în zona unui mare supermarket din municipiul reşedinţă, într-o zonă intens circulată la intrarea dinspre Predeal, a fost văzută, în dimineaţa zilei de 7 noiembrie, o ursoaică cu trei pui. Din momentul sesizării la 112 şi până au ajuns jandarmii la faţa locului, aceasta se refugiase deja în pădurea din apropiere.

În gospodăriile din localitatea Fundata, urşii au intrat şi au atacat oi, locuitorii cerând autorităţilor locale să ia măsuri urgente până nu rămân fără animalele din bătătură.

Deocamdată, Ministerul Mediului a aprobat pentru judeţul Braşov, în luna noiembrie a.c, recoltarea unui număr de doi urşi, alte patru dosare fiind transmise în acest sens, a precizat, pentru Agerpres, prefectul Marian Rasaliu.

Preşedintele Comisiei de Mediu din Senat, Allen Coliban (USR ), a declarat în luna noiembrie la Braşov, într-o conferinţă de presă, că uciderea animalelor ar trebui să se facă în ultimă instanţă, iar gardurile electrice, câinii de pază sau culturi la liziera pădurii ar fi soluţii care ar trebui aplicate.

„În primul rând ne lipsesc date. Avem nevoie de un recensământ al populaţiei de urşi. Nu înţeleg de ce a durat atât de mult să ne apucăm de el, dar iată, din ianuarie 2018, vom avea o cerere de finanţare. Problema va dura undeva la trei ani până vom avea o numărătoare a urşilor”, spunea în 20 noiembrie 2017, sursa citată.

Potrivit Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt, subordonată Consiliului Local Braşov, în zona administrată de această Regie, cuprinsă între Braşov-Poiana Braşov-Predeal, există un număr de 100 de exemplare de urs, deşi nu ar trebui să existe mai mult de 20. În ultimii 2 ani, nu s-a aprobat vânarea niciunui urs în România.

*** 2017 este primul după mai bine de 10 ani când municipalitatea braşoveană nu a demarat nici o investiţie majoră, deşi multe investiţii se află într-o anumită fază de procedură pentru achiziţia lucrărilor. Schimbarea legislaţiei anul trecut, numărul redus de angajaţi ai instituţiei au făcut ca pregătirea documentelor pentru achiziţii să fie mult întârziate, a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sorin Toarcea.

Din suma de 243 de milioane de lei alocată capitolului investiţii pentru acest an, s-a cheltuit puţin peste 14 milioane de lei, suma urmând să fie returnată la acest capitol pentru anul 2018. În schimb, la Consiliul Judeţean au fost demarate o serie de proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului. Toate aceste proiecte de investiţii au fost demarate ţinând cont de resursele financiare ce pot fi atrase prin intermediul Programelor Operaţionale Sectoriale sau Programul Operaţional Regional (POR), prin intermediul PNDL.

Proiectul aeroportului internaţional Braşov-Ghimbav rămâne în continuare prioritatea numărul unu pentru administraţia judeţeană. Chiar dacă pe parcursul acestui an nu au fost demarate niciun fel de lucrări pe lângă pista aeroportului, care este gata din toamna anului 2014, au continuat o serie de alte proceduri. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extindere a reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare, valoarea estimată a acestor lucrări fiind de 42.284 mii lei.

*** Valentin Stamate, cercetător la Universitatea ”Transilvania” din Braşov, a inventat primul motor termic în doi timpi, cu componente realizate prin printare 3D, din pulberi metalice. Prototipul este primul de acest gen din lume, realizat prin printare 3D. Motorul este unul de avion, de 10 centimetri cubi, cu 10.000 de rotaţii pe minut. Blocul motor, chiulasa, pistonul, arborele motor, distribuitorul din cadrul carburatorului, toba de eşapament, capacul de închidere al blocului motor, carburatorul, cămaşa cilindrului şi biela de transmisie a mişcării au fost realizate la imprimante 3D, tip SLM şi SLS.

Componentele au fost fabricate din pulberi de oţel, aluminiu şi oţel impregnat cu bronz. Singurele componente care nu au fost realizate prin acest gen de printare sunt elicea (care este din lemn), conul de antrenare cu sistemul de prindere, rulmenţii de susţinere, şuruburile, piuliţele şi bujia. Combustibilul folosit pentru angrenarea motorului este un amestec de metanol şi ulei. Cercetarea şi realizarea motorului au durat doi ani, costurile necesare fiind asigurate de Universitatea „Transilvania”.

*** În anul 2017, cel mai important proiect cultural al Muzeului Judeţean de Istorie este „Braşov 1987”, al cărui scop a fost să asigure momentul istoric „Braşov, 15 Noiembrie 1987, la împlinirea a 30 de ani de la Revolta anticomunistă a muncitorilor de la uzina de autocamioane Steagu Roşu”.

Proiectul cuprinde realizarea filmului documentar „Braşov 1987. Doi ani prea devreme”; expoziţia temporară „Braşov 1987¨ deschisă la Muzeul Judeţean de Istorie; cartea de benzi desenate „Braşov 15 Noiembrie 1987-Doi ani prea devreme”; ateliere de educaţie civică în şcoli; Gala Braşov 1987.

„Braşov 1987-Doi ani prea devreme” este primul film documentar produs de Muzeul Judeţean de Istorie, fiind o coproducţie a Muzeului şi Casa de Producţie TVR.

*** Cetăţile din Râşnov şi Făgăraş vor fi reabilitate cu peste 8,5 milioane de euro din fonduri europene, în următorii doi ani, proiectele depuse în acest sens la Agenţia de Dezvoltare Centru, pe POR 2014-2020 fiind declarate câştigătoare în luna aprilie 2017.

4,9 milioane de euro reprezintă contractul de finanţare pentru Cetatea Făgăraş şi 3,8 milioane de euro este valoarea contractului pentru Cetatea Râşnov. Cele două obiective turistice au atras anul trecut peste 500.000 de vizitatori.

*** În cadrul Regiunii Centru, judeţul Braşov ocupă şi în acest an locul I, atât la sosiri cât şi la înnoptări, cu 43,6%, respectiv 42,7%, din totalul sosirilor respectiv al înnoptărilor în Regiunea Centru, în perioada ianuarie-februarie 2017.

Un număr de 950.428 de turişti, din care 166.896 străini, au vizitat judeţul în perioada menţionată. Dintre turiştii străini care s-au cazat în judeţul Braşov, în primele nouă luni ale anului, 73,2% sunt din Europa, 17,1% din Asia, 6,6% din America de Nord şi 3,1% din alte zone. La nivel naţional, judeţul Braşov ocupă locul al III-lea după municipiul Bucureşti şi judeţul Constanţa, la sosiri – cu ponderea de 11,4%, iar la înnoptări – cu ponderea de 8,9%, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov.

*** De la începutul anului, pe drumurile din judeţul Braşov au fost înregistrate un număr de 295 de accidente grave, trei dintre acestea producându-se în circumstanţe deosebite.

În 17 iunie, un bărbat de 37 de ani, din judeţul Argeş, care conducea un autoturism pe DN13, de la Braşov spre Sighişoara, din motive necunoscute a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu o autoutilitară, după care s-a răsturnat în afara părţii carosabile. În urma accidentului a rezultat decesul celor două persoane din autoturism şi rănirea gravă a conducătorului autoutilitarei.

În 23 iunie, un bărbat de 65 de ani, din municipiul Bucureşti, care conducea un autocar pe DN73 A, dinspre Predeal spre Râşnov, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum într-o curbă la stânga, a părăsit partea carosabilă şi s-a răsturnat în şanţul din stânga sensului său de mers. În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a tuturor celor 36 de pasageri din autocar, şase grav şi 30 uşor.

În 2 august a.c, un bărbat în vârstă de 36 de ani, din municipiul Bucureşti, a condus un autoturism pe DN73 A, dinspre Predeal spre Râşnov, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, a derapat şi a ieşit în afara părţii carosabile, unde s-a răsturnat într-un pârâu. În urma accidentului au decedat conducătorul auto şi alte două femei din autoturism şi au fost grav răniţi alţi trei pasageri din autoturism, între care şi un minor.

Judeţul Braşov este tranzitat de 430 de kilometri de drum naţional, respectiv DN1, DN1A, DN73, DN73 A, DN 13, DN11.