Reforma administrativă, un subiect intens dezbătut la nivel național, generează neliniște și incertitudini la nivelul administrației județene din Brașov. Invitat în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Iatan, a tras un semnal de alarmă asupra lipsei de criterii clare și a discrepanțelor uriașe din datele statistice oficiale.
În timp ce la nivel guvernamental se discută despre restructurări și eficientizare, autoritățile locale se confruntă cu o dilemă matematică: la ce număr de populație se raportează schema de personal a unei instituții?
„Nu știm de unde să apucăm”: Lipsa normelor de la Guvern
Adrian Iatan a subliniat că, în ciuda discuțiilor repetate, nu există încă un cadru legislativ concret care să ghideze această reformă. Lipsa unor norme de aplicare clare pune autoritățile județene într-o poziție de așteptare forțată.
„În momentul de față sunt doar discuții. Nu știe nimeni exact ce și cum, nu știm de unde să apucăm, nu știm cum se va face această reformă. Încă nu avem norme concrete venite de la Guvern și atunci nu știm efectiv pe ce să lucrăm”, a declarat vicepreședintele CJ Brașov.
Eroarea de 100.000 de locuitori: INS versus realitatea primăriilor
Cea mai mare problemă identificată este criteriul demografic. În funcție de numărul de locuitori, o primărie sau un consiliu județean are dreptul la un anumit număr de angajați și consilieri locali. Totuși, date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) nu coincid cu evidențele locale.
„Între ce avem înregistrat și ce are Institutul Național de Statistică, este o diferență la nivel județean de 100.000 de persoane. Ne raportăm la 500.000 sau la 600.000 de locuitori? De aceea trebuie să așteptăm. Guvernanții azi spun ceva, mâine altceva”, a punctat Iatan.
Temeri privind disponibilizările și nevoia de analiză temeinică
Incertitudinea de la București se traduce prin tensiune în rândul angajaților din administrația publică. Adrian Iatan a făcut un apel la calm, însă a critică modalitatea „din topor” în care să se contureze reforma.
Principalele critici aduse procesului actual de reformă includ:
- Lipsa unei analize temeinice: Reforma este văzută că fiind făcută în grabă, fără a ține cont de particularitățile fiecărei localități.
- Riscul „patului lui Procust”: Aplicarea unor măsuri identice pentru situații complete diferite la nivel de UAT-uri.
- Tensiuni sociale: Discuții despre disponibilizări au scos oamenii în stradă și au generat conflicte între reprezentanții primăriilor și Executiv.
Vicepreședintele CJ Brașov spune că o reformă este necesară, dar aceasta nu trebuie realizată „la grămadă”. Până când Guvernul nu va tranșa disputa cifrelor și nu va oferi un instrument de lucru predictibil, administrația brașoveană rămâne în expectativă, încercând să mențină echilibrul într-un sistem care riscă să fie destabilizat de decizie luată fără o fundamentală corectă.