Rectificarea bugetară propusă de Guvernul Luca Niculescu încearcă să acopere obligațiile urgente ale statului până la finalul anului 2026.
Proiectul prevede fonduri suplimentare pentru sănătate, pensii, agricultură și administrațiile locale, dar și reduceri de bugete la mai multe ministere. În paralel, veniturile estimate ale bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere, iar deficitul crește cu aproximativ 3,5 miliarde de lei în termeni nominali.
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul primei rectificări bugetare din 2026 în transparență decizională, joi, 29 octombrie. Potrivit informațiilor publicate, proiectul urma să fie discutat în ședința de Guvern programată pentru vineri, 30 octombrie. Prin urmare, cifrele prezentate mai jos sunt cele din proiect, nu trebuie confundate cu o formă definitivă deja adoptată.
Rectificarea bugetară, între urgențele de la finalul anului și presiunea deficitului
Cifrele centrale ale proiectului arată amploarea ajustării: veniturile bugetului general consolidat se diminuează cu aproximativ 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile sunt reduse, per sold, cu aproximativ 1,2 miliarde de lei. Diferența conduce la majorarea deficitului bugetar cu circa 3,5 miliarde de lei, până la aproximativ 130,3 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor susține că ponderea deficitului în PIB rămâne la ținta de aproximativ 6,2%. Așadar, menținerea procentului raportat la economie nu înseamnă că deficitul în lei nu crește. Actualizarea PIB-ului nominal și revizuirea veniturilor și cheltuielilor permit menținerea țintei procentuale, în timp ce necesarul nominal de finanțare se majorează.
Din perspectivă economică, rectificarea este mai degrabă o operațiune de rearanjare a resurselor decât o extindere generală a cheltuielilor. Statul încearcă să direcționeze bani către obligații care nu mai pot fi amânate, folosind inclusiv sume estimate că nu vor fi cheltuite până la sfârșitul anului în alte domenii.
De ce sunt revizuite în scădere veniturile statului
Actualizarea prognozei bugetare reflectă diferențele dintre încasările efective și estimările inițiale. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, în primele nouă luni au existat încasări peste program la TVA, impozitul pe venit, impozitul pe profit și unele taxe aplicate sectoarelor bancar și energetic.
În același timp, veniturile din accize, jocuri de noroc și alte surse nefiscale au fost sub nivelul estimat, iar sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au fost, de asemenea, mai mici decât programul bugetar.
Acest contrast este important: încasările mai mari din anumite taxe nu compensează automat toate veniturile care au rămas sub estimări. În cazul fondurilor europene, diferența poate reflecta și ritmul în care sunt executate proiectele și sunt efectuate plățile eligibile.