Main Story

Proiectul noului Spital de Pnemoftiziologie și Boli Infecțioase, pus azi pe ordinea de zi a Consiliului Local

Sebastian Dan

În ședința de mâine a Consiliului Local, unul dintre proiectele dezbătute de către consilieri este cel de aprobare a documentației tehnice – Studiu de Fezabilitate și a indicatorilor tehnico – economici – pentru realizarea obiectivului de investiții Spital de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov.

Totul s-a făcut „pe genunchi”, netransparent, deși se știa de această oportunitate de aproape 2 ani. Dar și acest caz aduce, încă o dată, confirmarea unei administrații publice incoerente și opace.

Proiectul urmează să fie dezvoltat în zona Bartolomeu (CATTIA), în vecinătatea centurii ocolitoare a municipiului și a străzii Institutului, lângă viitorul spital regional. Spitalul se va construi pe un teren cu o suprafață totală de 76.781 mp și va fi compus din patru corpuri. Organizarea spațiilor va fi flexibilă, în așa fel încât anumite saloane să poată acomoda câte 2 paturi în cazuri excepționale, în situații de necesitate.

Valoarea totală a investiției este de 151.155.955 de euro inclusiv TVA. Proiectul poate fi finanțat prin PNNR, de aici graba de a se vota.

Un scurt flash asupra acestui proiect evident necesar Brașovului

  • „Proiectul a fost important din prima zi. Adică din ianuarie 2021”, a spus primarul Allen Coliban ieri, într-o conferință de presă. Atât de important încât dezbaterea publică la care au fost invitați specialiști a avut loc sâmbătă seară. Întâlnire la care arhitectul nu a catadicsit nici măcar să vină la Brașov. Au fost circa 20 de persoane în sală și alte vreo 2O online. „Dezbatere” o fi fost, în niciun caz „publică”.
  • Părerile specialiștilor invitați nu au contat. Proiectul era deja bătut în cuie. De Coliban & Co. NU mai putea fi modificat de sâmbătă până marți. Azi trebuie votat. Bun rău, ăsta e.
  • Specialiștii în medicină veniți la dezbatere, luați la rost de un individ care ar trebui uns tot astăzi consilier local USR. Sebastian Ichim a vrut să se remarce în ochii șefului Coliban că este buldogul de care are nevoie și sare la gâtul oricui are și alte păreri despre orice vrea bossul. Personajul s=a prezentat drept consiler local, deși încă nu e validat… Când ai valoare nu e nevoie să își atârni funcții înaintea numelui, era o vorbă din bătrâni. „Cred că acești specialiști, care sunt aici din partea PSD și din partea PNL ar trebui să sprijine acest proiect, să îl sprijine și să treacă peste acele semnale din partid și să susțină proiectele comunității”, a spus Ichim, citat de brasovmetropolitan.ro.
  • La discuții au participat deputatul dr. Cristina Vecerdi (PNL), fost șef UPU Spitalul Juețean Brașov, medic cu foarte mare experiență în medicina de urgență, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie, Dan Moraru (cel care va beneficia de această investiție, la final, și care știe cel mai bine de ce ar fi nevoie!), dar și inițiatorul proiectului spitalului regional, dr. Dan Grigorescu. Oamenii au venit cu observații la proiectul prezentat în ceasul al 12-lea… Dar au fost luați la rost…
  • Dr. Dan Grigorescu (Șef secție chirurgie plastică și reconstructivă la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov, Lector universitar Facultatea de Medicină la Universitatea TRANSILVANIA din Brasov, Masterat în sisteme de asigurări de sănătate la Facultatea de Sociologie, Universitatea din Bucuresti, Doctorat în Științe Medicale la UMF Timisoara, Medicină la UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca Management în sănătate publică la UMF „Carol Davila” Bucuresti, Științe juridice – licență la Facultatea de Drept Universitatea Transilvania). „Dacă nu realizăm „ca lumea” fiecare etapă, proiectul va merge împiedicat. Precum un cal de rasă lăsat să pască nesupravegheat, dar legat de picioarele din față de teamă să n-o ia la goană aiurea…

Proiectul Noului Spital de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase este unul în care eu nu am fost implicat deloc până sțmbătă, în etapa prezentării lui publice.

Așa că nu am avut decât posibilitatea de a-l analiza „ad-hoc”, la repezeală (sau, altfel spus, „pe repede înainte”).

I-am descoperit și elementele pozitive, după cum i-am găsit și slăbiciuni evidente. Doar ăsta era și rolul care mi-a fost acordat prin invitația oficială de a participa la dezbateri, nu?

Înainte de a comunica public elementele care trebuie optimizate, mă simt dator să fac câteva precizări, legate de elementele pozitive ale proiectului. Foarte importante!

Iată-le!

1. Brașovul medical are nevoie de acest proiect „ca de aer”, deci este absolut necesar. Tocmai de aceea, realizarea lui trebuie sprijinită efectiv de întreaga comunitate (medicală, socială și politică). O voi face în mod efectiv și eu, în calitatea mea de președinte al Asociației Noul Spital al Brașovului, mai ales că, așa cum voi arăta în cele ce urmează, această funcțiune spitalicească este parte integrantă a conceptului Noul Spital al Brașovului, lansat public de ANSB în urmă cu 7 ani, în septembrie 2015 (fapt nemenționat ca atare, din păcate, 😢, de domnul Primar…)

2. Acest proiect are meritul de a fi fost adus în timp record în fază de SF, stadiu care îl definește ca proiect matur, eligibil pentru finanțare prin PNRR – meritul Primăriei și, probabil (chiar și parțial) al Consiliului Județean, care „păstorește” destinul actualului Spital de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase. Iată un alt motiv pentru a-l sprijini cu forță în cursa desemnării ca proiect finanțat, unde se bate cu încă multe zeci de proiecte mai mult sau mai puțin similare.

3. Pentru a fi susținut de întreaga comunitate, acest proiect trebuie obligatoriu de-politizat și de-nominalizat. Astfel că trebuie interzisă cu desăvârșire din orice dezbatere publică sau din abordările administrației locale sintagma „proiectul meu” sau „proiectul lui X”, pentru a împiedica orice tentativă de blocare/întârziere a fructificării ferestrei de oportunitate privind finanțarea acestuia.

4. În fața decidenților guvernamentali, susținerea proiectului de către întreaga comunitate trebuie să fie o caracteristică definitorie.

DAR…

Toate cele prezentate mai sus nu implică și trecerea cu vederea a deficiențelor acestui proiect, fie că ele sunt conceptuale, arhitecturale, funcționale sau strategice. Pentru că, așa cum a reieșit din discuțiile purtate în cadrul prezentării, există și astfel de deficiențe!

Că să nu mai vorbim despre faptul că dezbaterea publică de ieri (la care au participat circa 20 de persoane, dintre care puțin peste un sfert dintre ele și-au exprimat părerea) nu a fost nicidecum atât de „publică” cum ar fi trebuit, dând senzația că a fost organizată doar pentru a fi îndeplinită o procedură formală…

Eu mă voi număra printre cei care, în scopul de a perfecționa proiectul,se vor exprima public. La fel cum o voi face și în mediiai restrânse, dacă voi fi solicitat.

Cereți-mi orice, dar nu-mi cereți să trec cu vederea probleme care își vor arăta consecințele ulterior finalizării proiectului, torpilându-i menirea!

Numai că dacă aceste analize critice vor fi echivalate cu opoziția la proiect sau cu distrugerea lui, acest fapt ar fi o mare eroare! Eroare pe care, în mod deliberat, doar cei ce vor să politizeze cu orice preț subiectul ar putea-o face”. Ceea ce s-a și întâmplat…

Actualul sediu este impropriu

În prezent, Spitalul de Boli Infecțioase Brașov funcționează într-o clădire construită în anul 1957, situată pe strada Mihai Viteazu nr. 9, ce nu mai răspunde cerințelor actuale de calitate.

Clădirea ridică probleme în adoptarea de noi tehnologii necesare din punct de vedere al actului medical și al îngrijirii pacienților, din cauza limitărilor fizice ale clădirilor (spațiu insuficient pentru integrarea unor sisteme HVAC, echipamente medicale, etc) și nu permite integrarea optimă a circuitelor intra-spitalicești din punct de vedere epidemiologic. Totodată, numărul de paturi asigurat este subdimensionat față de nevoile actuale din teritoriu, spitalul deservind atât județul Brașov, precum și județe limitrofe.

Pavilioanele în care funcționează Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Brașov au fost construite între anii 1920 și 1923 și prezintă un grad avansat de uzură, nefiind în acord cu cerințele actuale de confort, până în prezent fiind efectuate doar reabilitări parțiale.