Într-o lume tot mai competitivă, unde reușita este adesea măsurată în note, medalii și diplome, copiii ajung să resimtă o presiune imensă din partea părinților, a școlii și a societății. Această presiune, numită burnout, 22deși uneori bine intenționată, poate duce la anxietate, oboseală cronică și chiar burnout școlar.
Tema a fost abordată pe larg în emisiunea Interviul Zilei cu Doru Dima, alături de invitatul prof. Ion Negrilă, care a oferit o perspectivă educațională și psihologică valoroasă.
Burnout – Când motivația se transformă în presiune
Mulți părinți doresc ce e mai bun pentru copiii lor: note mari, rezultate excelente, admitere la licee și facultăți de top. Însă între motivație și presiune există o linie fină. Când copilul ajunge să învețe nu din dorință, ci din frică – frica de eșec, de dezamăgire, de pedepse – procesul educațional își pierde sensul.
„Avem părinți care trăiesc prin performanța copilului. Îi înscriu la meditații de la vârsta grădiniței și le ocupă fiecare minut din zi. Dar uită că un copil are nevoie și de joacă, odihnă și libertate,” a declarat prof. Ion Negrilă în emisiune.
Semnele burnout-ului la copii
- Oboseală continuă – Chiar și după o noapte de somn, copilul pare lipsit de energie.
- Iritabilitate și retragere socială – Refuzul de a vorbi despre școală sau de a participa la activități.
- Scăderea performanței școlare – În ciuda efortului, rezultatele încep să scadă.
- Simptome fizice – Dureri de cap, stomac sau lipsa poftei de mâncare fără cauze medicale evidente.
- Anxietate înainte de teste – Copilul tremură, plânge sau refuză să meargă la școală în zilele de evaluare.
De ce apare această presiune?
- Compararea constantă – „Uite ce note are X!”, „De ce n-ai fost și tu premiant?” – astfel de replici distrug stima de sine.
- Planuri nerealiste – Așteptarea ca fiecare copil să fie olimpic sau să performeze în toate domeniile.
- Suprapunerea programului – Activități extrașcolare impuse fără consultarea copilului.
- Lipsa comunicării autentice – Părinții întreabă ce notă a luat, nu cum s-a simțit la școală.
Ce pot face părinții?
- Să susțină, nu să preseze – Încurajarea trebuie să vină cu înțelegere, nu cu amenințări.
- Să învețe să asculte – Uneori, un copil vrea doar să fie ascultat, nu corectat.
- Să respecte ritmul copilului – Fiecare are o inteligență diferită: unii sunt buni la matematică, alții la desen.
- Să aprecieze efortul, nu doar rezultatul – Este important ca munca să fie valorizată, chiar dacă rezultatul nu este perfect.
- Să colaboreze cu școala – Părinții nu trebuie să vadă profesorii ca adversari, ci ca parteneri în educație.
Rolul școlii în prevenirea burnout-ului
Referitori la burnout, prof. Ion Negrilă a punctat că școala trebuie să ofere un cadru echilibrat, unde performanța este valorizată, dar nu impusă. Evaluările ar trebui să fie formative, nu punitive, iar elevii să primească feedback constructiv, nu doar cifre.
„Notele nu definesc valoarea unui copil. Avem nevoie de o cultură a învățării, nu a competiției oarbe,” a subliniat profesorul.
Presiunea performanței poate distruge plăcerea de a învăța și echilibrul emoțional al copilului. În loc să crească elevi performanți, riscăm să avem adolescenți epuizați și lipsiți de motivație.
Așa cum a reieșit din Interviul Zilei cu Doru Dima, unde prof. Ion Negrilă a tras un semnal de alarmă, soluția constă într-un parteneriat empatic între familie, școală și copil – unul care cultivă progresul, nu doar succesul.