Continuandu-ne drumul spre stanga se deschide o strada care urca spre nord spre Tampa si Gorita, locuita pe vremuri de vestiții cărăuși ai Scheiului, motiv pentru care o parte a strazii purta numele ,,Drumul carelor’’.
Astazi se numeste strada Curcanilor, dar in vremurile mai vechi se numea strada Coastei si Strada Podului, caci ducea spre Podul Dracului. Aici locuiesc cei mai multi Juni Curcani. Intre troitele de pe aceasta strada mentionam pe cea de la nr.50 ,,langa Renel’’, care mai poarta inscriptia anului 1783.
Citește și primul episod al poveștii AICI!
Chiar la patrundere pe aceasta strada (la nr.1) se afla casa bătrânească a familiei Ioan Furnica, fost macelar, iar peste drum este casa fostului paraclisier de la Biserica Sf. Nicolae Gheorghe Oltean, al carui fiu Stefan fusese un cunoscut tipograf in tipografia Ciurcu.
Pe partea de sud a strazi, colt cu Strada Pietroasa (azi i se spune Spatarul Luca Arbore), la nr. 12 este casa cunoscutului director al Scolilor elementare brasovene Gheorghe Belissimus .
Pe partea opusa o alta straduta se chiama Podragu si casa de la nr.1 a fost a epitropilor de la Biserica Sf. Nicolae, Eugen (tatal) si Nicolae (fiul) Furnica, tatal fiind si ,,virilist’’( membru de drept al congregatiei judetene) inainte de Unire .In fundul gradinii se mai pastreaza o troita lucrata de Nicolae Furnica la Scoala de arte și meserii la 21 mai 1940 in memoria parintilor sai.
In continuare, pe Ciocrac se afla noua cladire a Protopopiatului Brasov ridicata in anii 1970 de protopopul Vasile Coman (devenit episcop al Oradiei). Cladirea s-a ridicat intr-o frumoasa gradina daruita Eforiei Scolilor Centrale Romane de protopopul Iosif Barac. Pana prin anul 1910 aici profesorii Candid Muslea si George Moian făceu lecții de grădinărit si pomărit cu elevii de la gimnaziul românesc. Intr-o altă gradină, apartinând Biseicii Sf. Nicolae, profesorul Nicolae Oancea făcea lecții similare pentru elevele gimnaziului.
Vizavi de sediul Protopopiatului, în casele de la nr.16 și 18, despărțite de strada Luca Arbore (Pietroasa) locuia la sfârșitul veacului al XIX-lea Paul Budiu, venit în 1880 de la Arad, având studii universitare la Budapesta și Viena, fiind profesor de latină și elină la gimnaziul Andrei Șaguna, alcătuind valoroase manuale școlare: ,,Gramatica latină pentru clasa I și a II-a ”(1887); ,,Vocabularul latin pentru clasa a II-a gimnazială, prelucrat după Perthes”(1888) în colaborare cu Ștefan Iosif și Andrei Bârseanu; ,,Gramatica limbii eline” (1898); ,,Carte de citire pentru studiul limbii eline” (1909). L-a avut elev pe Lucian Blaga, care în ,,Hronicul și cântecul vârstelor”(Editura Tineretului, 1965) îi face un frumos portret de recunoștință.
Langă Protopopiat este ,,Casa Petcuț’’ , până nu demult azilul pentru bătrani. Este o casa veche în sistem conac, cu cerdac si (pe vremuri) cu poarta solida de stejar. Numele provine de la proprietarul casei din veacul al XVIII-lea Petcuț Șetrarul, cumnat cu Teodor Ciurcu, cu prăvalii mari si vii în Țara Românească. La 1774 casa, cu trei grădini, patru pivnițe și două fântani valora 16.000 florini. Dând faliment, Petcuț a fost arestat, averea i-a fost vândută la licitație (,,cu tolba’’) sotia i-a murit și s-a prapadit si el. In 1806 casa a fost cumparata de Vasile Petcu, fost arendaș la Bran, dar in 1813 izbucnind ,,ciuma cea mare’, ’stapanul casei fugi din Brasov și casa a devenit lazaret (spital) al orasului pentru ciumații din Șchei, iar din 1852 a fost folosită ca azil pentru neputincioși și alienați. In 1852, sunt aduși aici 11 deținuți (ologi și nebuni) de la Penitenciarul din Brașov, care devenise neîncăpător. S-a creat un precedent, căci apoi au fost aduși din ce în ce mai mulți oameni primejdioși (sifilitici, infecțioși, orbi, indezirabili pentru morala publică). Se știe că încă din secolul al XVI-lea în Ciocrac era o oficină medicală, unde funcționa vestitul medic brașovean Paulus Kir, care în anul 1592 îl tratase la Craiova pe Mihai Viteazul de o grea boală. Aici în Ciocrac a fost adus și căpitanul lui Mihai Viteazul, Preda Buzescu, eroul care ucisese pe fiul hanului tătărăsc în luptele de pe Valea Teleajenului, dar o săgeată otrăvită îl lovește grav și în această situație este tratat de același doctor, fiind vizitat de protopopul Vasile din Șchei, care pe juna din filele unui Apostol al bisericii lasă însemnarea:,,Căpitanul Preda Buzescu, vai de el…că a murit”, consemnând astfel decesul eroului. Clădirea de azi mai păstrează în mare parte formele vechi ale construcției, fiind folosită din anul 1852 ca azil ,,pentru neputincioși și alienați”, devenită apoi azil pentru bătrâni. Grădina din spatele casei a fost folosită ca ,,școală de pomărit și grădinărit” de profesorii Candid Mușlea și Ioan Aron.
La nr. 25 a locuit profesorul de fizică de la gimnaziul ,,Andrei Șaguna”, Tit Liviu Blaga (1881-1916), fratele lui Lucian Blaga. Născut la Lancrăm (lângă Sebeș-Alba), ca fiu al preotului de acolo Isidor Blaga și după ce urmase cursurile gimnaziului săsesc din Sebeș, este adus la Brașov de unchiul său Iosif Blaga și după absolvirea gimnaziului din Brașov, urmează cursurile Facultății de Filozofie din Budapesta, specializându-se în fizică la Berlin ca și unchiul său și din 1905 este profesor la gimnaziul brașovean, alcătuind manuale școlare. Tit Liviu Blaga (1881-1916)Născut în Lancrăm, lângă Sebeş Alba, în casa preotului Blaga, la 12 septembrie 1881, după ce urmează cursurile gimnaziului evanghelic din Sebeşul săsesc, continuă studiile în limba română la Braşov, în cadrul gimnaziului Andrei Şaguna, unde unchiul său (fratele tatălui) dr. Iosif blaga era director şi protopop al Braşovului. După absolvire, asemenea multor şagunişti, urmează cursurile Facultăţii de filozofi în cadrul universităţii din Budapesta, pe care le completează la Berlin, unde se specializează şi în ştiinţele exacte: fizică şi matematică.Ca urmare, din 1905, revine la Braşov unde i se oferă catedra de fizică şi matematică în cadrul gimnaziului şagunian în care învăţase, unde rămâne până la sfârşitul scurtei sale vieţi (+ 12/25 mai 1916). „Şcoala noastră – se spunea în Anuarul jubiliar din 1925 al liceului – a pierdut o valoare pedagogică, iar ştiinţa şi cultura românească un impulsiv cultivator, o râvnă ştiinţifică vecinic trează”.Între lucrările ştiinţifice, care mult timp au fost folosite ca manuale şcolare, menţionăm: „Fizica pentru şcoalele secundare inferioare”, Braşov 1908; „Fizica şi Chimia pentru şcoalele poporale”, Braşov 108, lucrări în colaborare cu directorul Aurel Ciortea (întemeietorul Academiei comerciale din Cluj, tatăl compozitorului Tudor Ciortea); „Curs de fizică experimentală (cu supliment de geografie şi astronomie) pentru clasele superioare ale şcolilor secundare”, lucrare în două volume, Braşov 1911-1913.Revistele timpului îi găzduiesc numeroase studii de popularizare a ştiinţei („Gazeta de Transilvania”, Braşov, „Foaie interesantă”, Orăştie; „Şcoala şi familia”, Braşov).Mort în plină vervă creatoare, Tit Liviu Blaga avea să fie dat curând uitării şi doar o placă comemorativă din holul gimnaziului braşovean îi mai aminteşte numele (locuia pe actuala str, Constantin Lacea nr. 6) şi în prezent nici o stradă braşoveană şi nici un institut de specialitate care se foloseşte de roadele cercetărilor sale nu-i poartă numele. Pe aceeași stradă, la nr.32 se afla casa în care a locuit directorul scolii de fetite Ioan Aron, un cunoscut apicultor. Tot aici a functionat o sectie a spitalului oftalmologic (afiliat Casei Petcuț) între anii 1889-1905. Pe frontispciul casei se află o pictură murală, într-o avansată stare de degradare, reprezentând pe Arhanghelul Gavriile, pe care se mai putea descifra până nu demult anul 1775.
Ajunge la capatul străzii, unde întâlnește str. Bisericii Sf. Nicolae.
- Pr. prof.dr. Vasile Oltean
- Ziarul Astra – Consiliul Județean Brașov