Mă numesc Fekete Florin-Alexandru, m-am născut, trăiesc şi muncesc într-o localitate din mijlocul tării, atestată documentar în anul 1366, unde ai săi locuitori făceau transhumanţa cu oile şi ajungeau în Bucovina şi până la malurile Mării Negre. Localitatea de care v-am vorbit se numeşte Săcele, judeţul Braşov.
Sunt domiciliat în loc. Săcele. Am 32 de ani şi lucrez în învăţământul de stat de aprox. 9 ani. În acest timp, am lucrat în diferite şcoli din jud. Braşov (în principiu, şcoli în comunităţi rome) şi, în paralel, am colaborat cu diferite ONG-uri sau asociaţii internaţionale (de exemplu: UNICEF, HoltIS, Roma Education Fund România, Peter Maffay Stiftung, etc). Totodată, am implementat diverse proiecte educaţionale, la nivelul Săcelelui, de incluziune socială pentru grupuri de elevi de gimnaziu din comunitatea Gârcini.
În prezent, lucrez ca profesor logoped la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă “Brădet”, loc Săcele, jud. Braşov, cu locaţie pe DN1A (între Săcele şi Vălenii de Munte), la 10 km. de centrul loc. Săcele. CSEI “Brădet” este şcoală din învăţământul special de stat care oferă educaţie specializată şi individualizată elevilor săi (toţi cu dizabilităţi, majoritari de etnie romă, o parte instituţionalizaţi iar o bună parte din întregul efectiv de elevi provin din cartierul săcelean Gârcini. Pe de altă parte, am lucrat în paralel şi în cartierul Gârcini, ca mentor SEI şi consilier şcolar în două proiecte europene POSDRU, în cadrul acea unităţii şcolare – Şcoala Gimnazială Nr. 5 Săcele – în prezent deţinând un efectiv de aprox. 1.500 preşcolari şi şcolari.
Cartierul Gârcini al Municipiului Săcele, jud. Braşov, este unul dintre cele mai compacte comunităţi cu populaţie romă din Europa. Comunitatea romă (Gârcini) se estimează că are o populaţie între 8.000 şi 10.000 de locuitori (cu anumite variaţii în timpul anului şi fără documente de şedere) iar Muncipiul Săcele, localitatea care include şi cartierul Gârcini, deţine conform ultimului recensământ, 30.798 locuitori. Din diverse raţiuni, pe care nu le dezvolt aici, denumirea corectă a cartierului este “Gîrcini” însă ambele variante sunt acceptate. Eu o voi folosi pe cea uzuală, “Gârcini”.
Consultând baza de date pe judeţe din harta Indicele de Risc Socio Educaţional (IRSE) a Human Catalyst, ( https://s9.ro/19oa ) constatăm că situaţia Şcolii Gimnaziale Nr. 5 Săcele este impresionant de tristă la nivelul judeţului Braşov şi nu numai, chiar la nivel naţional:
- Lista unităţilor de învăţământ în ordine descrescătoare a IRSE (cele mai defavorizate unităţi de învătământ, media perioadei 2016-2019): poziţia 16
- Lista unităţilor de învăţământ cu cele mai mici note înregistrate la Evaluarea Naţională: poziţia 9
- Lista unităţilor de învăţământ cele mai defavorizate în ordine descrescătoare a IRSE (anul şcolar 2017-2018) poziţia 12
După cum stiţi, educaţia nu se măsoară după elite, ci după medie. În acest caz, situaţia este extrem de îngrijorătoare, iar prevenţia este târziu de aplicat.
În continuare, voi face o scurtătrecere în revistă, din câte cunosc, din ultimii ani cu privire la acest cartier Gârcini. Am aflat, din surse neoficiale, că în jurul anilor 1950, în această zonă se aflau în jur de 50 de familii de romi, care erau integrate în comunitatea majoritară din Săcele – formată din etnici maghiari şi români. Familiile de romi au fost aduse în anii ’40 de către familiile de etnie maghiară pentru a ajuta la muncile agricole din zonă deoarece forţa de muncă era deficitară.
După 1955-1960 adulţii romi lucrau la uzinele şi cooperativele din loc. Săcele şi din jud. Braşov. După anii 1960, numărul locuitorilor acestui cartier a început să crească masiv, datorită migraţiei spre centrele de industrializare forţată şi a natalităţii crescute. Asta dovedeşte faptul că romii din Gârcini nu au o identitate etnică, nu au înrădăcinate limba, obiceiurile şi ritualurile rome.
Romii care s-au aşezat, proveneau din familii cu un status socio-economic foarte scăzut. A existat un bulibaş/lider informal care se pare “conducea” comunitatea dar aceasta a decedat în jurul anilor 2000 iar locul acestuia a fost luat de către alte persoane. Pe fondul creşterii masive a populaţiei locale şi a complexităţii problemelor acesteia ar fi trebuit să existe o strategie pentru sprijinirea ei prin investiţii îneducaţie, locuri de muncă, locuire, investiţii care să ducă la incluziunesocială, care în definitiv, produc un “plus valoare pentru comunitate” care apoi aceasta se întoarce tot în comunitate, localitate, judeţ, tară, etc. Din păcate, acestea au lipsit şi lipsesc cu desăvârşire şi în prezent.
Investiţii în infrastructura zonei, gen canalizare, apă-canal, gaz, electricitate, împroprietărire etc., nu au fost în atenţia administraţiei săcelene, din păcate, în decursul celor 30 de ani. Există acuzaţii cu privie la unele practici locale de manipulare a populaţiei rome în scop politic şi electoral.
Situaţia din Gârcini este mai dificilă decât în alte aşezări rome din jud. Braşov (atât cât cunosc), situaţia prezentându-se astfel: case formate din 1-2-3 spaţii care sunt locuite de 4-7 copii, împreună cu familia extinsă şi/sau părinti (mama şi/sau tata, bunici). Lipsa de interes şi de investiţii în cartierul Gârcini s-a constatat şi a fost resimţită în mod constant.
În ultima perioadă, în ultimele 8 luni, în contextul pandemiei de COVID19 s-au întâmplat cel puţin două situaţii reflectate inclusive în ştiri (despre acte de violenţă în rândul comunităţii – n.r.), preluate atât de către presa locală cât şi centrală.
Acestea cred ca sunt “reprezentative” pentru Gârciniul zilelor nostre, din păcate. Lipsa de educaţie, sărăcia, excluziunea şi absenţa implicării administraţiei în problemele comunităţii au adus Gârciniul aici.
Consider că aceste “ştiri” nu sunt situaţii izolate în viaţa Gârcinului, doar că acestea au trecut de spaţiul locului şi au apărut în media.
Luând în calcul perspectiva carantinării ţărilor în Europa şi a faptului că multe persoane rome o să revină la vatră, din Europa, anticipez faptul că aceste situaţii se vor repeta în următoarea perioadă. Lipsa de educaţie şi a sprijinului din partea structurilor locale, judeţene, guvernamentale, prin fonduri naţionale şi/sau europene faţă de această comunitate, coroborate cu situaţia generată de pandemie fac ca locuitorii cartierului Gârcini să trăiască la limita subzistenţei şi fără prea multe speranţe de la viaţă.
În plus, pandemia a dat naştere la încă o problemă a acestei comunităţi, educaţia on-line. Din surse interne şcolii din comunitate, cunosc faptul că din cei aprox. 1.500 de elevi ai Şcolii Gimnaziale Nr.5 din cartierul Garcini, doar 500 de tablete au ajuns, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, distribuite prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov.
Aceste tablete sunt în unitatea şcolară mai sus menţionată şi au fost împărţite elevilor după nişte criterii necunoscute încă. O altă problemă deosebit de gravă, legată de acest subiect este faptul că elevii romi nu deţin abilităţi necesare pentru a folosi tableta şi a utiliza aplicaţiile educaţionale.
În acest cartier săcelean nu există acoperire cu semnal la telefon decât în măsură de 5-10%, iar semnal de internet tip date mobile cu atât mai puţin. Spre a susţine cele relatate mai sus, vă rog să accesaţi urmatorul link (https://scoala9.ro/alfabetul-nu-se-invata-online-nu-intr-o-comunitate-fara-semnal-la telefon/685/?fbclid=IwAR19zd7lsurFaZWaw9bSVoigjp5sYOTLVpu2Rj6WK4hOBDnlxYxz1TO8ts) care face referire la un articol scris de o învăţătoare a acestei unităţi şcolare, Şcoala Gimnazială Nr.5, cu privire la educaţia on-line.
Pe această cale, prin prezenta cerere, solicit sprijinul instituţiei dumneavoastră, Agenţia Naţională pentru Romi, şi în mod direct domnului preşedinte Daniel Rădulescu, să iniţiaţi o comunicare oficială prin care să solicitaţi Ministerului Educaţiei Naţionale (inclusiv reprezentanţilor romi din Minister), Ministerului Comunicaţiilor, Instituţiei Prefectului Braşov, Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, Consiliului Judeţean Braşov şi Primăriei Municipiului Săcele- identificarea unor soluţii urgente pentru asigurarea accesului la educaţia online prin amplasarea de staţii de internet WIFI în comunitatea Gârcini (cu plata acoperită de către Primăria Municipiului Săcele / Consiliu Local Săcele) şi furnizarea de tablete electronice pentru toţi copiii şcolari (preşcolari, şcolari mici şi liceeni). Consider că aceste lipsuri afectează într-o mare măsură drepturile universale ale omului, în particular dreptul la educaţie şi accesul egal şi neîngrădit la aceasta.
Egalitatea în drepturi definită de art.16 din Constituţia României, dreptul la învăţătură consimţit prin art. 32 din Constituţia României şi dreptul la protecţia copiilor şi tinerilor statutat de art. 49 din Constituţia României.
În această comunitate, în ultimii cinci ani de zile nu s-au desfăşurat proiecte şi programe europene bazate pe educaţie, şcolarizare pentru părinţi, educaţie parentală, mentorat şi incluziune socială. Astfel, prin prezenta cerere, vă rog să solicitaţi Primăriei Municipiului Săcele să înceapă demersuri urgente pentru organizarea de activităţi gratuite remediale şi nu numai, pentru toţi romii din Gârcini.
Ţinând cont de faptul că prezenţii părinţi, care acum au în jur de 30 de ani, au fost educaţi la mijlocul anilor 1990, ani plini de reforme şi de modificări educaţionale, au ajuns ca în anii 2020 să nu fie integraţi social. Oricât de optimist aş fi, nu pot să văd cum ar arăta actualii elevi peste 20 de ani, dacă în continuare în comunitatea Gârcini nu s-ar desfăşurata proiecte si programe pentru romi în domenii precum: educaţie, sănătate, cursuri de profesionalizare pentru adulţi, incluziune sociala … şi în definitiv cum ar arăta comunitatea, oraşul, judeţul.
Rog prin prezenta cerere să faceţi diligenţele necesare caPrimăria Mun. Săcele (jud. Braşov) prin domnul primar Popa Virgil şi reprezentanţii executivului, săorganizeze întâlniri periodice (lunare şi/sau bilunare) cu reprezentanţii romi ai comunităţii Gârcini, în cadrul cărora să discute despre problemele punctuale ale acestora, despre accesul la servicii publice şi implementarea strategiei guvernamentale de incluziune a romilor.
Ca un răspuns la problemele de educaţie existente, consider oportun ca între cele trei unităţi şcolare care lucrează pentru comunitatea Gârcini – Şcoala Gimnazială Nr. 5, Liceul Tehnologic “Victor Jinga” şi C.S.E.I. “Brădet” să existe o colaborare strânsă, astfel încât specialiştii din cele trei unităţi şcolare să se sprijine reciproc şi să lucreze în beneficiul comunităţii, mai ales ale elevilor romi cu CES.
Fac menţiunea că, până în prezent, nu au existat campanii strategice de învăţare şi de sensibilizare pentru a se lucra diferentiat, specializat şi individualizat pentru toţi elevii cu CES din comunitatea Gârcini. Unitatea şcolară Şcoala Gimnazială Nr. 5 dispune de un număr considerabil, în jur de 1.500 de elevi iar o bună parte a elevilor cu CES integraţi în învăţământul de masă – care din motive obiective – nu pot parcurge programa propusă. Propun ca aceştia să fie direcţionaţi către C.S.E.I. “Brădet”, care se află ladoar 5 km faţă de centrul cartierului Gârcini.
Acest lucru s-ar putea face cu microbuzele aflate în administrarea Primăriei Municipiului Săcele. În unitatea şcolară Nr. 5 din Gârcini efectivul de elevi în fiecare grupă/clasă este unul ridicat, între 25 şi 35 de elevi, pe când la C.S.E.I. “Brădet” – aceasta, cea din urmă, aparţind învăţământului special – incluziv, efectivul este unul redus, 4-5 elevi într-o clasă. Astfel, consider că minutele de care elevul de etnie romă cu CES ar putea dispune în C.S.E.I “Brădet”, din partea cadrelor didactice, ar fi considerabile, în interesul superior al copilului, şi unde intervenţia remedială este una specializată, diferenţiată şi individualizată, comparativ cu Sc. Gimnazială Nr 5, unde intervenţia remedială este una precară şi aproape ineficientă.
Vă rog, pe această cale, în limita timpului dumneavoastră şi respectând regulile de siguranţă – COVID, să vizitaţi comunitatea Gârcini şi să mă ajutaţi în demersul meu. Totodată, mă adresez dumneavoastră de a primi sprijinul necesar pentru a realiza o strategie locală integrată de suport pentru Gârcini care să fie implementată în perioada 2021-2028, inclusiv cu fondurile europene pe care România le va avea la dispoziţie şi să implicaţi în aceste demersuri orice organizaţie/instituţie pe care o consideraţi relevantă.
După cum am prezentat mai sus, comunitatea Gârcini dispune de o infrastructură educaţională şi de formare profesională învechită, nesigură, ineficientă şi cu un nivel scăzut al incluziunii sociale în rândul persoanelor de etnie romă. Acestea fiind prezentate consider că, trebuie să fim realisti, să ne bazăm pe analize, acţiuni, planuri şi strategii! Vă rog pe această cale să facilitaţi o discuţie împreună cu Primăria Mun. Săcele, (jud. Brasov), în speţă, domnul primar Popa Virgil, împreună cu reprezentanţii serviciilor publice locale şi membri Grupului de Acţiune Locală Gârcini.
Parte al acestui demers, sunt persoane importante din ONG-urile care activează în domenii legate de accesul în educaţie, educaţie de calitate şi incluziune socială, persoane care provin din societatea civilă şi care cunosc, de la firul ierbii, problemele comunităţilor rome din România.
O sa ataşez, în curând, începând cu luni, 23.11.2020, o anexă la prezenta cerere, listând entităţi juridice şi persoane care susţin acest demers. La prezenta cerere am ataşat şi cererea depusă de subsemnatul către Primăria Mun. Săcele, în data de 15.10.2020, prin care am solicitat o analiza sistemică a Primăriei Mun. Săcele faţă de cartierul Gârcini – la care până în acest moment, 20.11.2020, nu am primit răspuns.
Sunt încrezător asupra faptului că veţi răspunde pozitiv la iniţiativa mea. Unicul meu scop este să putem duce la bun sfârşit un an calendaristic dificil, acest an şcolar cu multe provocări şi să începem împreună procesul de îmbunătăţire a comunităţii din Gârcini.