Dosarul Martax. Al doilea verdict definitiv al ÎCCJ care ţine cont de deciziile Curţii de Justiţie a UE privind prescripţia: condamnări pentru evaziune în dosarul taximetriştilor din Braşov.
Procurii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov au trimis în judecată, în 2016, patronii firmei Martax şi 136 de taximetrişti, angajaţi sau colaboratori ai firmelor Compania Martax SRL şi SC Martax SRL, pentru evaziune fiscală. Aceştia au fost condamaţi definitiv în 2021, însă au facut apel la ÎCCJ.
Pe 9 februarie 2024 un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a ţinut cont de deciziile Curţii de Justiţie a UE (CJUE) privind prescripţia, nu a încetat procesul penal şi a aplicat condamnări la închisoare pentru evaziune fiscală pentru administratorii companiei de taximetrie Martax din Braşov, pentru cele două firme care operează compania de taximetrie şi pentru unii dintre taximetriştii complici.
Alţi inculpaţi au fost achitaţi, unii au primit decizii de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei (instanţa a considerat că faptele acestora s-au prescris chiar şi cu aplicarea deciziilor CJUE) sau a intervenirii decesului, alţii au scăpat pentru că au achitat prejudiciul, potrivit noului Cod de Procedură Penală.
„Pe rol, pronunţarea asupra cauzei penale având având ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, inculpațiiAndraş Ionuţ Ciprian, Andriaş Laurenţiu Cornel, Ariton Ion, Arsene Valentin, Babu Gheorghe, Banciu Lucian Andrei, Bârsan Ioan Marian, Bădulescu Dan, Bălan Stroie Dănuţ, Bordea Pavel, Bortoş Sebastian, Bucur Cosmin Constantin, Butum Gheorghe, Ceauş Nicolae, Cioloca Vasile, Constantin (fost Pascu) Dan, Dănila Laurenţiu Emanuel, Dobrotă Florică, Dorha Marian, Dună Mircea, Farcaş Ioan Radu, Furtună Sorin, Gogan Nicolae, Guiman Ion, Harabagiu Sorin, Hărşan Cornel Aurel, Holmanu Adrian, Hondru Ciprian Ionuţ, Iordache Constantin Răzvan, Irimia Costel, Iurcan Petru, Kajcsa Zoltan, Kokyan Harutyan, Komives Francisc, Lavric Ionel, Lungu Adrian, Macovschi Andrei, Maloș Nicolae Ionel, Mezabrovschi Marius, Mezei Nicolae, Mihăilă Marius-Adrian, Milcoveanu Marius, Miron Daniel Ciprian, Mocanu Gabriel Traian, Moise George Mihael, Moldovean Dumitru, Motoi-Bârlez Ion, Muntean George Laurian, Murariu Constantin, Muşi Gheorghe Florin, Onea Grigore, Panaiţoaia Ioan, Pavîlcu Emil Nicolae, Peţa Ionel, Piţigoi Florin, Popa Gheorghe Ciprian, Popescu Florin, Rada Ion, Răducanu Ovidiu, Rednic Istvan, S.C. Compania Martax S.R.L. Braşov, S.C. Martax S.R.L. Braşov, Simion Vieru Ionuţ, Solomon Laurenţiu, Sorcoi Sorin, Stan Lucian Paul, Susmă Vespasian Alexandru, Şipoş Marian, Ştirbu Mihai, Tana Geza-Levente, Tănăsescu Nicolaie, Teleanu Cristian Marius, Teodorescu Alin Marian, Ţigăroi Gheorghe, Vasilică Florin, Veveriţă Cătălin-Gheorghe și Vulcănean Adrian, partea civilăStatul Român prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi experţii Stoica Csilla Ildiko şi Doroş Alexandra împotriva sentinţei penale nr. 45/F din data de 31 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția penală în dosarul nr. 524/64/2016 şi apelurile declarate de experţii Stoica Csilla Ildiko şi Doroş Alexandra împotriva încheierii din data de 14 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală în acelaşi dosar”, arată ÎCCJ.
Motivarea ÎCCJ în aplicarea deciziilor CJUE privind prescripţia
„Aplicarea standardului național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, astfel cum rezultă din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație, trebuie diferențiată de cea a standardului național de protecție examinat în Hotărârea din 5 decembrie 2017, M.A.S și M.B., referitor la previzibilitatea legii penale (Hotărârea Lin, pct. 120).
În acest sens, Curtea de Justiție a efectuat o distincție clară între standardul național menit să protejeze previzibilitatea legii penale, astfel cum a fost configurat în Hotărârea MAS și MB și în Hotărârea Lin (și care, în cazul speței, se limitează la neutralizarea efectului întreruptiv de prescripție al actelor efectuate în perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022), pe de o parte, și standardul național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii mai favorabile (care ar permite neutralizarea efectului de întrerupere al unor acte de procedură efectuate chiar și înainte de 25 iunie 2018), pe de altă parte.
Numai în raport cu acest ultim standard național de protecție, ținând seama de necesara sa punere în balanță cu dispozițiile articolului 325 alineatul (1) TFUE și ale articolului 2 alineatul (2) din Convenția PIF, aplicarea de către o instanță națională a respectivului standard național, pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, trebuie considerată ca fiind de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii (pct. 123).
Martax, fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii
În consecință, rezultă că, în exercitarea competenței sale exclusive de interpretare a dreptului Uniunii, Curtea de Justiție a constatat incompatibilitatea dintre cerințele ce decurg din articolul 325 alineatul (1) TFUE și articolul 2 alineatul (1) din Convenția PIF, pe de o parte, și standardul național al principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, pe de altă parte, numai sub aspectul particular al neutralizării, în virtutea acestui ultim standard național, a efectelor întreruptive de prescripție ale actelor de procedură efectuate anterior datei de 25 iunie 2018, în cauze penale având ca obiect fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.
Ca atare, dând efect direct dispozițiilor de drept al Uniunii, în interpretarea dată acestora de Curtea de Justiție, Marea Cameră, prin Hotărârea pronunțată la data de 24 iulie 2023 în cauza C-107/23, Înalta Curte va lăsa neaplicat standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, astfel cum rezultă din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, constatând că, în litigiul de față, ce constituie o punere în aplicare a dreptului Uniunii, valorificarea acestui standard pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018 ar fi de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii”, au arătat judecătoarele ÎCCJ în motivare.
Afacerea Martax: Procurorii au trimis în judecată patronii firmei şi 136 de taximetrişti!
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!