NATO ia în calcul coborârea pragului de reacție în fața violărilor spațiului aerian, inclusiv posibilitatea de a autoriza doborârea avioanelor rusești care penetrează teritoriul țărilor membre.
Alianța Nord-Atlantică analizează modificarea regulilor de angajare pe flancul estic, în contextul tot mai frecventelor incursiuni aeriene din partea Federației Ruse. Potrivit The Times, NATO ia în calcul coborârea pragului de reacție în fața violărilor spațiului aerian, inclusiv posibilitatea de a autoriza doborârea avioanelor rusești care penetrează teritoriul țărilor membre.
În ultimele săptămâni, o serie de incidente – de la drone suspecte observate în apropierea bazelor militare și aeroporturilor din nordul Europei, până la zboruri provocatoare efectuate de avioane de luptă rusești – au determinat o reevaluare urgentă a posturii defensive a NATO în regiunea Mării Baltice.
Pe 19 septembrie, trei avioane MiG-31 au pătruns în spațiul aerian al Estoniei, incident care a durat 12 minute și a determinat Tallinnul să invoce Articolul 4 al Tratatului NATO. Pe 26 septembrie, aviația maghiară a interceptat cinci aeronave rusești deasupra Mării Baltice. În paralel, au fost raportate activități aeriene neidentificate în Polonia, România, dar și în Danemarca, Lituania, Suedia și Norvegia.
Schimbare: de la „poliție aeriană” la „apărare aeriană”
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a fost printre primii lideri care au cerut o schimbare de strategie: trecerea de la actuala misiune de poliție aeriană – în esență, o prezență disuasivă – la un sistem funcțional de apărare antiaeriană, capabil să răspundă rapid și letal în caz de amenințări concrete.
O astfel de tranziție ar presupune nu doar suplimentarea capacităților NATO din regiune cu sisteme de apărare antiaeriană moderne, ci și relaxarea regulilor actuale privind deschiderea focului. În prezent, avioanele NATO se limitează, de cele mai multe ori, la escortarea aeronavelor rusești în afara spațiului aliat, atât timp cât acestea nu prezintă o amenințare militară directă. Admiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a confirmat că scenariul este „pe masa discuțiilor”, dar a precizat că nu a fost luată încă o decizie: „Incidentele sunt recente, încă se investighează, iar atribuirea clară a responsabilității este esențială înainte de orice pas.”
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!