Jandarmeria română împlineşte astăzi 165 de ani de la înfiinţare. În fiecare an, în 3 aprilie, este sărbătorită „Ziua Jandarmeriei Române“. Pentru jandarmii braşoveni, 165 de ani de existenţă este o cifră care merită sărbătorită.
Acum, Jandarmeria Braşov este în totalitate profesionalizată, este formată numai din ofiţeri, subofiţeri, maiştri militari şi personal civil, fiind în prezent compatibilă cu structurile similare din ţările membre ale Uniunii Europene.
Jandarmii sunt cei care asigură ordinea publică, în cazul mitingurilor, protestelor şi evenimentelor sportive de amploare, asigură paza obiectivelor şi însoţesc transporturile speciale cu grad ridicat de risc.
Brașovenii sunt așteptați la un ceremonial militar, să admire tehnica de luptă a jandarmilor, dar și exerciții demosntrative spectaculoase, la ora 14.00, în Piața Sfatului.
Cu acest prilej, în cadrul Programului „ŞCOALA ALTFEL” elevii au oportunitatea de a vizita Jandarmeria. Astfel, în data de 7 aprilie 2015, ora 10.00, Jandarmeria Braşov va organiza şi prezenta pentru elevi şi public în cadrul acţiunii Ziua Porţilor Deschise, la sediul instituţiei strada Vasile Goldiş nr. 1-3, tehnică, exerciţii demonstrative şi alte activităţi pentru cunoaşterea instituţiei şi a atribuţiilor acesteia.
Istoricul Jandarmeriei
La Zi Aniversară de 3 Aprilie 2015, suntem datori istoriei cu alte peste două decenii de existenţă, transformări şi evoluţie ireversibilă a Jandarmeriei Române. De la reînfiinţare până astăzi, sub culoarea bleu jandarm, am păşit pe drumuri, nu de fiecare dată netezite, am readus opiniei publice imaginea de siguranţă, am demonstrat profesionalism, credibilitate, sensibilitate umană şi am reprezentat partenerul de nădejde în misiunile din afara teritoriului românesc, fie ele de intervenţie în teatrele de operaţii în cadrul acţiunilor de prevenire a conflictelor şi gestionare a situaţiilor de criză, fie de instruire, în care am transmis expertiza şi am demonstrat unitate de acţiune.
Încă de la apariţia sa ca armă, Jandarmeria Română a constituit principala instituţie destinată gestionării ordinii publice, în slujba şi mereu aproape de cetăţean. În ofis-ul domnesc privind „slujba Jandarmeriei” în principatul Moldovei, se stipula faptul că Jandarmeria este o putere înfiinţată pentru „a priveghea siguranţa publică, ţinerea bunei orânduieli şi aducerea la împlinire a legilor” şi faptul că „jandarmeria este datoare să dea sprijin ori căreea persoane ar cere ajutorul său într-un moment de primejdie.”
Jandarmii au apărut în Principatele Române odată cu renaşterea armatei moderne, după revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica i-a organizat ca Armă, înfiinţând primul regiment de jandarmi.
Alexandru loan Cuza a inclus acest corp în cadrul armatei permanente şi, astfel, Jandarmeria a devenit o Armă a oştirii române.
În timpul lui Carol I, la 1 septembrie 1893, Jandarmeria se constituia ca instituţie a statului, acreditată cu asigurarea securităţii şi ordinii publice, în special în mediul rural, acolo unde trăia şi muncea peste 75% din populaţia ţării.
Ca Armă a armatei române, Jandarmeria a fost o prezenţă activă în toate războaiele duse de aceasta, executând în principal poliţia frontului, asigurând ordinea şi securitatea în zona armatelor de operaţii şi înapoia lor.
Considerate astăzi necesitate de identitate, cele peste două decenii trecute de la momentul 1989, scormonesc în memoria camarazilor, jandarmi de mare onoare, care după ce şi-au încheiat cu sentimentul datoriei împlinite cariera, au rămas pilonii de sprijin pentru generaţiile ce le-au urmat.
Pornind de la conceptul de forţă de poliţie cu statut militar, Armei i se subliniază identitatea de instituţie specializată cu dublu rol în gestionarea problematicii ordinii şi siguranţei publice, apărării şi securităţii naţionale.
Situaţia geostrategică a României în anii 90, contextul politico-militar continental şi regional, democraţia, restructurările coloşilor industriali, noua abordare a coexistenţei problematicii sociale cu aplicarea legii au impus măsuri organizatorice, structurale şi de pregătire a forţelor de ordine pentru a fi capabile să contracareze acţiunile ostile îndreptate împotriva ordinii şi siguranţei publice, a instituţiilor statului şi să se angajeze cu tot potenţialul în efortul general de apărare.
La 30 ianuarie 1990 Trupele de Securitate se subordonau pentru o scurtă perioadă Ministerului Apărării Naţionale, respectiv până în aprilie, când au primit denumirea de Trupe de Pază şi Ordine şi au trecut din nou în subordinea Ministerului de Interne.
În aceste condiţii, Jandarmeria, ca şi structură specializată în asigurarea şi restabilirea ordinii publice reintră, după aproape cincizeci de ani în atenţia autorităţilor, astfel că la 5 iulie 1990, prin Hotărâre a Guvernului, se reînfiinţează Trupele de Jandarmi din Trupele de Pază şi Ordine, care, organizate pe principii militare şi constituite în unităţi militare specializate, apără ordinea publică, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, avutul public şi privat, participând la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor în zonele de responsabilitate.
Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre şi pe plan mai larg, al stabilizării României pe coordonate statului de drept.
Actul normativ defineşte caracteristicile Armei şi-i stabileşte atribuţii în serviciul societăţii, misiuni diferite de cele ale organelor de represiune, cu care a fost asimilată, din regimul totalitar. Aşadar, trupele de jandarmi, având la bază Constituţia şi legile statului de drept, concurează la asigurarea unui climat corespunzător de ordine şi linişte publică în timp de pace, combaterea acţiunilor terorist diversioniste, identificarea, neutralizarea sau capturarea unor astfel de grupuri. În cazuri extreme cooperează cu alte forţe de profil, precum şi cu unităţi ale armatei, în fiecare zonă de responsabilitate.
După anul 1989, Jandarmeria Română a parcurs mai multe etape concretizate în acumulări calitative, restructurări normative şi organizatorice care au conferit autoritatea şi credibilitatea în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept.
Nevoia de protejare a ordinii şi siguranţei publice contra dezordinii, a reprezentat fundamentul atribuirii legitimităţii Jandarmeriei în exercitarea prerogativului de poliţie a Statului în condiţii de pace. La această nevoie se adaugă gradul de incertitudine şi predictibilitate asupra evoluţiei contextului ordinii şi siguranţei publice şi a celui de securitate la nivel regional şi global, care generează necesitatea de rezervă generală şi forţă armată în stările excepţionale şi la război.
Astfel la 29 noiembrie 2004 o nouă lege, Legea nr. 550, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului Jandarmeriei Române.
Trecând de la militarul în termen la jandarmul profesionist de la preluare la transfer de expertiză, de la membru observator la membru cu drepturi depline, Jandarmeria, în calitatea sa de forţă de poliţie cu statut militar se bucură de o dublă legitimare, din partea statului dar şi a comunităţii, exprimând astfel nevoia socială de ordine şi siguranţă.
În această ultimă situaţie statul român trebuie să conserve această capacitate de reacţie, capabilă de a asigura o intervenţie rapidă şi pentru a permite mobilizarea forţelor şi resurselor în vederea intervenţiei în caz de urgenţă.
Pericolul pândeşte cu recrudescenţă întreaga Lume, contracararea noilor ameninţări presupune o nouă resolidarizare a statelor lumii în toate domeniile, prin stabilirea unor forme de acţiune conjugată a tuturor naţiunilor care împărtăşesc interese şi valori comune.
Noua arhitectură europeană de securitate se prefigurează a fi alcătuită dintr-o reţea de instituţii ce se completează şi se sprijină reciproc prin ONU, OSCE, UE şi NATO. În planul continental al situării Uniunii Europene, asistăm la un proces de consolidare instituţională, concomitent cu elaborarea conceptuală a identităţii sale de securitate şi apărare, ca factor de complementaritate operaţională a Alianţei Nord – Atlantice
Participarea până în prezent la numeroase operaţii şi misiuni multinaţionale de menţinere a păcii, asistenţă umanitară sau de observare şi verificare, a făcut dovada că România este capabilă să-şi asume obligaţiile ce decurg din statutul de membru şi să contribuie activ la eforturile şi obiectivele NATO şi UE pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale şi globale.
Ca principal aspect cuprins în Tratatul de la Nisa, dezvoltarea capacităţii militare a Uniunii Europene, prin crearea unor structuri militare permanente şi prin încorporarea în cadrul Uniunii, a atribuţiilor de management al crizei, solicită pe deplin justificat prezenţa României printre statele furnizoare de forţe cu statut militar pregătite să îndeplinească misiuni în domeniul ordinii publice, flexibile, bine articulate şi interoperabile, compatibile acţional cu celelalte structuri similare din Uniunea Europeană, respectiv Jandarmeria Română.
Anul 2002, a adus Jandarmeriei Române statutul de membru cu drepturi depline în cadrul Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Europene cu statut militar (F.I.E.P), alături de Franţa, Italia, Spania, Olanda, Portugalia, Argentina, Maroc, Chile şi Turcia, iar în anul 2008 Jandarmeria Română a deţinut preşedinţia Asociaţiei, ocazie cu care a dus la îndeplinire o serie de obiective comune. Asociaţia este şi continuă să reprezinte un mediu emergent şi catalitic pentru doctrine şi bune practici, de altfel, vocea cu care se identifică jandarmeria în plan internaţional, F.I.E.P. promovând modelul forţelor de tip jandarmerie la nivel internaţional.
Dispunând de cadrul intern necesar, România a solicitat preşedinţiei portugheze în exerciţiu a CIMIN, obţinerea statutului de membru al Forţei de Jandarmerie Europene, fapt concretizat în decembrie 2008, când România a devenit membru cu drepturi depline.
Instrument al politicii statale de ordine publică şi parte a forţelor armate, Jandarmeria Română a participat la acţiunile internaţionale de menţinere a păcii în provincia Kosovo, fiind apreciată de reprezentanţii comunităţii locale şi ai instituţiilor internaţionale.
De asemenea, Jandarmeria Română a fost solicitată să participe la Misiunea civilă a Uniunii Europene de monitorizare a acordului de încetare a focului din Republica Georgia (EUMM Georgia – European Union Monitoring Mission in Georgia), care are ca scop principal observarea situaţiei din teren, în urma războiului din vara anului 2008.
Începând cu anul 2011, jandarmii execută misiuni de mentorat în cadrul Misiunii de Instruire NTM-A în Afganistan. Activitatea deosebită a jandarmilor români din centrele de pregătire este foarte apreciată de către lanţul de comandă al Misiunii, instructorii jandarmi fiind implicaţi şi solicitaţi să participe la luarea deciziilor privind desfăşurarea activităţilor de pregătire şi planificare acestora.
Acumulând de-a lungul acestei perioade expertiză, valoare şi compatibilitate acţională, aprecierea autorităţilor internaţionale sub egida cărora a îndeplinit misiuni, Vectorul gestionării ordinii şi siguranţei publice şi-a creat traiectoria având la bază cadrul normativ, resursa fundamentală umană, coeziunea profesională intra şi interinstituţională şi nu în ultimul rând cultura organizaţională dobândită de-a lungul istoriei.
În perioada de după 1989, Jandarmeria Română şi-a redobândit istoria, uniforma, imnul, ziua, statutul, cadrul normativ de reglementare a organizării şi funcţionării şi nu în ultimul rând eroii. Monumentele şi operele comemorative închinate eroilor jandarmi vin să întregească imaginea simbolică, pe care aceşti slujitori ai ordinii publice au creat-o şi menţinut-o mereu vie de-a lungul istoriei Armei, în momentele tragice ale unor confruntări directe cu inamicul pe câmpurile de luptă sau în condiţii de pace, în impresionantul efort permanent pentru îndeplinirea misiunilor specifice de asigurare şi restabilire a ordinii publice.
Ei, „oamenii de arme”, au fost dintotdeauna în slujba cetăţeanului.
Aşadar, adăugând aceste peste două decenii la istoria deja cunoscută se desprinde aprecierea că Arma „oamenilor de arme” are o bogată tradiţie militară şi reprezintă un tezaur de înţelepciune şi voinţă pe care viitorul nu are dreptul să-l refuze, fiecare jandarm având obligaţia să se implice în mod sincer în acţiunea de recuperare a tradiţiei, care este un element fundamental în dăinuirea Jandarmeriei Române.
Înţelegând să slujească liniştea şi siguranţa celor mulţi, să asigure în ţară un climat de stabilitate şi de ordine, Jandarmeria acţionează în virtutea vechii sale meniri, slujba cetăţeanului, care a fost mereu argumentul existenţei sale.
Cpt. Ciprian Aldea