Județul Brașov, în cifre, după recensământ

Șeful Direcției de Statistică Brașov, Ion Popescu, a prezentat astăzi un rezumat al rezultatelor recensământului la nivelul județului Brașov. Iată, succint, câteva date:

• Populaţia judeţului Braşov a fost de 549.217 persoane în scădere cu 14,6% faţă de Recensământul din 1992 (respectiv cu 6,8% faţă de Recensământul din 2002).
• În judeţul Braşov motivul exclusiv al scăderii populaţiei comparativ cu anul 2002 îl reprezintă migraţia internă şi externă
• Judeţul Braşov este pe locul al 12-lea după numărul populaţiei stabile.
• Judeţul Braşov se situează pe locul al 2-lea după Hunedoara ca grad de urbanizare (72,29%), în timp ce în anul 1992 era pe locul I cu 76,18%. Tendinţa este de scădere în continuare.
• Judeţul Braşov se află pe locul al 4-lea ca număr al populaţiei urbane, în scădere faţă de Recensământul din 1992 când se situa pe locul al 3-lea.
• Municipiul Braşov este pe locul al 6-lea în România ca număr al populaţiei stabile.
• Medii de rezidenţă: În ultimii 20 de ani populaţia din mediul urban a scăzut cu 14,6%. Scăderea s-a înregistrat în toate localităţile urbane cu excepţia municipiului Săcele (+1,9%) care a devansat municipiul Făgăraş. În municipul Braşov populaţia a scăzut cu 21,8% faţă de Recensământul din 1992.
• Populaţia judeţului a scăzut cu 94.044 persoane faţă de 1992 (respectiv 39.811 faţă de 2002), iar contribuţia cea mai mare a avut-o municipiul Braşov cu o scădere de 70.536 persoane faţă de 1992 (respectiv 33.396 persoane faţă de anul 2002).
• În mediul rural localităţile cu cea mai mare populaţie stabilă sunt Prejmer (8472 locuitori), Tărlungeni (8320), Feldioara (6154). Localităţile cu cel mai mic număr al populaţiei sunt: Fundata (852), Ticuşu (908), Drăguş (1162).
• Cel mai mare aport de populaţie l-au înregistrat localităţile periurbane (Sânpetru, Hărman, Cristian) şi localităţile cu pondere mare a populaţiei de etnie rromă (Tărlungeni, Budila, Teliu, Măieruş).
• Cea mai mare densitate a populaţiei continuă să rămână în oraşul Victoria (1141,58 locuitori/km²), iar cea mai mică la Soarş (10,45 locuitori/km²).
• Durata medie a vieţii a crescut constant în ultimii 20 de ani cu 4,39 ani în medie, respectiv cu 4,4 ani pentru bărbaţi şi 4,0 ani pentru femei.
• Dintre localităţile urbane, Codlea este singura în care numărul bărbaţilor îl devansează pe cel al femeilor.
• Grupe de vârstă: Populaţia judeţului Braşov este mai puţin îmbătrânită decât cea a ţării (14,4% populaţie de 65 ani şi peste, faţă de 16,14% în România). În schimb contingentele de copii (0-14 ani) şi tineri (15-24 ani), procentual, sunt mai mici decât ale ţării (27,75% comparativ cu 28,15%).
• Grupa de vârsta 25-64 ani reprezintă resursele de muncă şi premiză a dezvoltării. Din acest punct de vedere judeţul Braşov se situează pe locul al 4-lea după municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Constanţa cu un procent de 57,9%.
• Ponderea copiilor şi a populaţiei tinere a scăzut faţă de 1992 cu 14,2%  şi a crescut ponderea populaţiei de 65 ani şi peste cu 5,94%.
• Comparativ cu România (1,018) indicele de îmbătrânire a populaţiei (număr persoane vârstnice -65 ani şi peste, care revin la 100 persoane tinere -sub 15 ani) este încă subunitar în judeţul Braşov (0,926), deşi a crescut îngrijorător comparativ cu 1992.
• Rapoartele de dependenţă demografică (număr persoane tinere -sub 15 ani şi vârstnice -65 ani şi peste, care revin la 100 persoane în vârsta de muncă -15-64 ani) şi dependenţă demografică a vârstnicilor (număr persoane de 65 ani şi peste, care revin la 100 persoane în vârstă de muncă -15-64 ani) sunt ceva mai bune decât cele la nivel naţional.
• Etnie: În ultimii 20 de ani populaţia de etnie română (conform propriilor declaraţii) a crescut cu 1,95 puncte procentuale, cea rromă cu 1,16 puncte procentuale în defavoarea populaţiei de etnie maghiară (-2,20 puncte procentuale) şi cea de etnie germană (-0,99 puncte procentuale). Mai avem doar 2923 germani.
• Religie: Ponderea populaţiei de religie ortodoxă a crescut (de la 83,82% la 85,56%) în acelaşi ritm cu populaţia de etnie română. A crescut de asemenea ponderea populaţiei de religie penticostală de la 1,45% la 2,09%.
• Stare civilă : A scăzut ponderea persoanelor necăsătorite şi căsătorite în favoarea persoanelor, divorţate şi aflate în uniune consensuală.
• Educaţie şcolară: Numărul de absolvenţi de studii superioare a crescut de la 6,7% în 1992, la 18,3% în 2011. În paralel cu creşterea ponderii absolvenţilor de studii superioare a crescut şi ponderea populaţiei fără şcoală absolvită de la 1,13% la 2,3%. În mun. Braşov un sfert din populaţie (26,5%) are studii superioare.
• În judeţul Braşov au fost înregistrate 26.472 persoane plecate în străinătate pentru o perioadă îndelungată În cadrul acestei populaţii bărbaţii deţin cea mai mare pondere la grupele de vârstă 30-34 ani şi 35-39 ani; până la 30 de ani şi după 40 de ani, femeile reprezintă ponderea cea mai mare. Cele mai multe presoane plecate în străinătate se încadrează în grupele de vârstă 25-29 ani şi 30-34 ani, împreună reprezentând 36,4%. Cele mai multe persoane sunt plecate în Italia (48,2%), urmată de Spania (13,9%), Germania (7,3%), Marea Britanie (7,3%) şi SUA (4,7%). Este de remarcat că în Italia, Spania şi SUA grupa de vârstă cu cea mai mare pondere este 30-34 ani, în timp ce în Germania şi Marea Britanie este 25-29 ani.